Eroul Sport Clubului in partida de Cupa cu CSU Craiova spune ca fiul sau, Denis Ionut ii poarta mereu noroc
A fost omul numarul 1 al Sport Clubului in fantastica victorie din “saisprezecimile” Cupei României, contra Craiovei. Pe parcursul celor 120 de minute a scos cel putin sapte mingi pe care scria “gol”, iar la penalty-uri a aparat sutul lui Ivan, parafând calificarea bacauanilor in “optimile” competitiei. Inainte de prelungiri, dar si inaintea loviturilor de departajare, Bogdan Miron s-a apropiat de gardul care desparte gazonul de asa-zisa tribuna oficiala a stadionului “Letea” pentru a-si saruta fiul in vârsta de 5 ani, Denis Ionut. Gestul, unul desprins din “Cuore”, i-a purtat noroc. Si lui, dar si noua.
-Bogdane, felcitari pentru prestatia de miercuri. Ai putut dormi dupa meci?
-Am adormit greu, dupa ora 3 din noapte. Mereu aveam impresia ca se pregateste sa-mi traga cineva la poarta. A fost o mare risipa de efort, iar baietii nostri au jucat extraordinar. Tin minte ca le-am zis inainte de prelungiri sa incercam sa tinem cât mai mult de minge.
-Asteptai penalty-urile?
-Si da, si nu. In cariera mea, am mai reusit o singura calificare la penalty-uri. Eram la Astra si am eliminat-o pe Timisoara. Eu am aparat trei lovituri de la 11 metri, iar una a fost ratata de adversari. A fost serie lunga atunci. Tin minte ca, daca se mai continua putin, urma sa bat si eu.
-Miercuri te-ai fi bagat?
-De ce nu? Dar e bine ca n-a fost nevoie. Ai nostri au executat impecabil. Eu cred ca daca- Doamne fereste- am fi pierdut la penalty-uri, publicul, care a fost extraordinar, nu ar fi plecat acasa suparat. Oamenii ar fi inteles ca dupa o asemenea prestatie, nu poti fi suparat pe echipa ta, care a dat totul. Din fericire, jocul foarte bun a fost incununat si cu o calificare de senzatie.
-De-a lungul celor 120 de minute, ai aparat cât pentru cinci meciuri. Cea mai grea minge?
-Cred ca lovitura de cap a lui Curelea, din prelungiri, pe care am scos-o de la radacina barei. Pe moment, nici nu mi-am dat seama cine a fost autorul loviturii, pentru ca a dat din scurt. Cu siguranta ca aia a fost cea mai grea minge.
-Nu putem incheia interviul fara sa discutam si despre gestul de tandrete dintre tine si fiul tau.
-Denis Ionut are cinci ani si vine sa ma vada la meciuri. Prezenta sa imi da forta si imi poarta noroc, asa cum s-a vazut si miercuri. De fapt, toata viata imi va purta noroc.
-Face si el fotbal?
-Face fotbal la FC Bacau, la grupa lui Marius Dobos. La inceput, a zis ca vrea sa se faca portar ca tati, dar dupa doua zile a parasit poarta, trecând in câmp. Si-a dat si el seama ca viata de portar o fi ea frumoasa, dar nu-i usoara deloc.
