Suntem la sfârsit de an, când ne uitam in urma si comparam dorintele cu realizarile, apoi facem un nou plan. In mare parte, suntem raspunzatori de indeplinirea obiectivelor. Totusi, viata noastra depinde de nivelul salariului, de pretul alimentelor, de siguranta orasului in care traim. La ceas de bilant, bacauanii isi doresc sanatate si stabilitate economica.
Ne mai desparte putin timp de noaptea Anului Nou si prima zi din 2013. Bacauanii trag linie si fac bilantul. Cei mai multi sustin ca 2012 a fost un an foarte greu. In cel mai bun caz, a fost unul moderat. Din cauza asta, nici nu indraznesc sa viseze prea multe. Nu-si doresc o casa noua, o masina sau excursii in strainatate. Spera doar sa fie sanatosi si sa-si gaseasca o slujba. Francisc Demsa marturiseste ca lucreaza in constructii, “domeniul cel mai grav afectat de criza, momentan. Imi doresc ca in 2013 sa avem sanatate si sa fie un an mai bun, care sa ne aduca fericire in familie.” Cei care au avut realizari in plan personal spun ca anul 2012 a fost de mijloc. Sunt nemultumiti, in schimb, de modul in care s-au implicat autoritatile locale in rezolvarea problemelor orasului. Prea multe gunoaie, prea putine locuri de munca si prea multi câini maidanezi. Pentru 2013, isi dorec un oras mai curat si mai sigur: “A fost un an bunisor, nu foarte bun, multumim lui Dumnezeu!” afirma Constantin Intuneric. Nu i-a lipsit nimic? “Ei, chiar daca mai lipseste luptam sa le adunam gramada.” Isi doreste ca, in 2013, “conducatorii astia, ai nostri, sa se intereseze de curatenia orasului si de câinii vagabonzi, sa-i stringa de pe strada si sa creeze locuri de munca pentru tineret. Asta-i cea mai grea problema, in tara asta!” Pentru Florin Alban, “a fost un an care a avut si bune, si rele, dar balanta este inclinata 80 la suta spre bine. Pe toate planurile, si financiar, si familial, si sentimental, a fost un an moderat.” Pentru vârstnici, in schimb, anul 2012 a fost unul greu. Rasufla usurati ca s-a incheiat, ca si cum ar fi trecut printr-o mare cumpana si privesc inainte agatându-se cu disperare de promisiunile Guvernului: “Speram ca va fi mai bine si poate va inceta frauda din tara, ca prea mult s-a furat! Se lafaiesc in trei-patru vile, de parca nu tot un sicriu iau dincolo, ca fiecare!”
