Pentru băcăuani, sfârşitul lunii iunie este unul aparte. Hramul Bacăului îi adună pe locuitorii de pe malurile Bistriţei într-o sărbătoare laică şi creştină în egală măsură. Pe de o parte, este iarmarocul sau bâlciul, fenomen lumesc evoluat din marele târg ce-şi pierde originea în negura timpului. Pe de altă parte, este sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (sau Paul).
Când a fost statornicită ocrotirea Sfinţilor Apostoli asupra acestor locuri, nu se mai cunoaşte. Au supravieţuit timpului doar documentele care amintesc de cel mai important târg de vite din regiune care se desfăşura pe 29 iunie. De asemenea, tot în acest context, este amintit şi căminarul Păvălache Cristea (1793-1856), cel în urma căruia a rămas primul spital băcăuan şi ctitorii precum bisericile Sf. Nicolae şi Sf. Ap. Petru şi Pavel. Cea din urmă, în această perioadă, este gazda unei serii de activităţi duhovniceşti desfăşurate sub titlul “Bacăul sub binecuvântarea sfinţilor”.
Cu această ocazie, la biserica din Parcul Cancicov au poposit moaştele Sfântului Gheorghe Pelerinul şi ale Sfintei Marii Muceniţe Chiriachi spre închinarea credincioşilor băcăuani. Evenimentele vor culmina vineri, 29 iunie, cu Sf. Liturghie de hram oficiată de un sobor de preoţi băcăuani în frunte cu ÎPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. Răspunsurile la strană vor fi date de corul de maici de la Mănăstirea Văratec. La final, ierarhul îi va premia pe elevii ce s-au remarcat la olimpiade şi concursuri naţionale.
Biserica Romano-Catolică „Sfinţii Petru şi Paul” în sărbătoare
Hramul Bisericii “Ss. Petru şi Paul” din Bacău se va celebra vineri, 29 iunie 2018. Liturghia solemnă de hram va începe la ora 11.00. Cu această ocazie, vor fi prezenţi mulţi preoţi şi credincioşi. În solemnitatea Sfinţilor Petru şi Paul, Biserica Romano-Catolică din Bacău va fi în sărbătoare, întrucât este hramul celui mai mare lăcaş de cult catolic din acest oraş. Liturghia hramului va fi celebrată de către episcopul auxiliar de Iaşi, PS Aurel Percă. Cu el, vor sluji la altar numeroşi preoţi din Bacău şi din alte localităţi ale Moldovei. Sunt aşteptaţi să participe la sărbătoare câteva mii de credincioşi din Bacău şi din localităţile învecinate.
Sfinţii Petru şi Paul sunt fondatorii Romei creştine, patroni ai oraşului Roma şi ai multor localităţi din lume. Biserica “Ss. Petru şi Paul” din Bacău a fost construită în anii de după căderea regimului comunist şi a fost sfinţită în anul 2005. În interiorul bisericii, în prezbiteriu, la stânga şi la dreapta tabernacolului, se află statuile celor doi mari sfinţi patroni. Este o construcţie frumoasă ce domină centrul Bacăului prin măreţia şi înălţimea sa. Biserica a fost sfinţită la 20 noiembrie 2005 de Preasfinţitul Petru Gherghel, episcop de Iaşi. Ea are o formă neconvenţională de 66×44, iar înălţimea de 70 m cu o suprafaţă utilă de 1300 mp şi cu 1.050 locuri pe scaune; 52 m lungime, 44 m lăţime, 77 m înălţime, cu tot cu crucea din turn. Are două etaje, cu o cupolă imensă ce dă o strălucire deosebită interiorului bisericii, fără nici un stâlp central de susţinere.
Altarul bisericii este încadrat în semicerc de un grup statuar format din şapte sfinţi, centrală fiind statuia lui Isus Cristos. Consacrarea altarului şi sfinţirea bisericii „Sfinţii Petru şi Paul” din Bacău au avut loc duminică, 20 noiembrie 2005, în Solemnitatea Isus Cristos, Regele Universului. Episcop consacrator a fost PS Petru Gherghel. Au fost prezenţi ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, PS Anton Coşa, episcop de Chişinău, PS Aurel Percă, PS Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, 90 de preoţi şi peste 5.000 de credincioşi. În deschiderea celebrării, PS Petru Gherghel a spus că “prin mărimea sa, biserica este numită «catedrală», aceasta şi pentru faptul că Bacăul a fost odinioară centru episcopal, fiind un punct de referinţă în istoria Bisericii din Moldova, unul dintre cele mai vechi centre catolice ale Moldovei”. (Pr. Paul Căliman)
Sfinţii Apostoli, exemple de jertfă şi comuniune
Deşi prăznuiţi împreună în calendarele creştine, sfinţii Petru şi Pavel sunt, prin firea lor, diametral opuşi. Sf. Ap. Petru, fost pescar în Betsaida, era un om simplu, neştiutor de carte, posesorul unei staturi impresionante şi al unui temperament pe măsură.
Pe de altă parte, Sf. Ap. Pavel era un bărbat învăţat, rabin în religia iudaică, mic de statură şi vesel la căutătură. Petru avea o fire schimbătoare, fapt dovedit în Sfintele Scripturi.
Când Iisus este arestat în Grădina Ghetsimani, el taie cu sabia urechea unui slujbaş, încercând să-l apere pe Mântuitor. Cu toate acestea, peste puţină vreme, avea să se lepede de trei ori de El într-o noapte, fiindu-i teamă să nu fie descoperit.
Pavel dovedea o consecvenţă de nezdruncinat în acţiunile sale. Înainte ca Iisus să i se arate pe drumul Damascului şi să-i vorbească, el era un duşman înfocat al creştinilor.
După convertire, Pavel avea să devină teoreticianul noii religii, punând bazele dogmei creştine prin cele 14 epistole.
Martiriul avea să-i aducă împreună în cetatea Romei. Veniţi în cel mai important oraş al antichităţii ca să propovăduiască Evanghelia Celui Înviat, sfidând prigoana împăratului Nero, ei aveau să fie întemniţaţi împreună.
În ziua de 29 iunie a anului 67, cei doi au fost scoşi din celulă şi duşi înafara oraşului pentru execuţie. În locul numit astăzi “Poarta Sfântului Pavel”, ei s-au îmbrăţişat şi şi-au luat rămas bun, moment păstrat mai târziu în iconografia bizantină.
Sf. Petru avea să fie dus şi răstignit cu capul în jos pe colina Vaticanului, loc în care, peste veacuri, s-a ridicat strălucita basilică San Pietro. Sf. Pavel, “apostolul neamurilor” cum avea să fie numit mai târziu, este dus în locul numit “Ape dulci” de pe Via Ostiense.
Acolo va fi decapitat, iar legenda spune că, în locurile unde capul sfântului a atins pământul, au ţâşnit trei izvoare care sunt şi astăzi. Cu toate diferenţele dintre cei doi, Sfinţii Petru şi Pavel au ales să-i urmeze lui Hristos, umăr la umăr. (Liviu Maftei)
