SIMPOZIONUL NAȚIONAL „VASILE PÂRVAN” A REUNIT SPECIALIȘTI DIN ȚARĂ ȘI REPUBLICA MOLDOVA
Timp de două zile, 8-9 octombrie, Bacăul a devenit un important centru al cercetării istorice și arheologice din România. În noul sediu al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, istorici, arheologi, muzeografi, arhiviști, etnografi și cadre universitare din întreaga țară și din Republica Moldova s-au reunit în cadrul celei de-a XLIV-a ediții a Simpozionului Național „Vasile Pârvan”, una dintre cele mai longevive și prestigioase manifestări științifice dedicate patrimoniului și istoriei naționale.
Anul 2026 a conferit acestei ediții o semnificație aparte. S-a împlinit un secol de la publicarea monumentalei lucrări „Getica. O protoistorie a Daciei”, opera prin care Vasile Pârvan a schimbat definitiv modul în care este înțeleasă civilizația geto-dacică și a așezat arheologia românească în circuitul științific european. Pentru Bacău, locul de naștere al marelui academician, aniversarea a depășit dimensiunea unei aniversări academice, devenind un autentic exercițiu de recuperare a memoriei și identității culturale.
În deschiderea lucrărilor, managerul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, prof. dr. Sebastian Alin Popa, a subliniat rolul pe care muzeele îl au în societatea contemporană: „Un muzeu trăiește prin patrimoniul pe care îl administrează, dar devine cu adevărat o instituție vie prin ideile pe care le naște, prin spiritul cultivat între zidurile sale.” Mesajul a surprins perfect misiunea unei instituții muzeale moderne: aceea de a depăși rolul tradițional de conservare și de a deveni un spațiu al dialogului, al cercetării și al formării intelectuale.
O COMUNITATE ACADEMICĂ REUNITĂ LA BACĂU
Prezența reprezentanților Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, ai Arhivelor Naționale ale României, prin directorul general, dr. Cristian Anița, dar și prin directorii filialelor din Bacău, Galați, Iași, ai universităților și muzeelor din toate regiunile țării, alături de specialiști veniți din Republica Moldova, a confirmat prestigiul de care se bucură această manifestare. În total, peste 80 de cercetători au prezentat rezultate ale unor cercetări recente în domeniul arheologiei, istoriei, muzeografiei, arhivisticii și etnografiei. Comunicările au fost organizate în cinci secțiuni tematice, reflectând caracterul interdisciplinar al simpozionului. Un moment deosebit l-a constituit participarea profesorului Radu Băjenaru, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, care a susținut conferința inaugurală „Arheologia românească ieri și azi”. Simbolic, instituția academică ce poartă numele marelui savant și muzeul din județul său natal s-au întâlnit sub semnul aceleiași moșteniri intelectuale.
O DESCHIDERE SPRE NOI PERSPECTIVE
Ediția din acest an a adus și o noutate importantă: reintroducerea secțiunii de Etnografie, un demers care reflectă preocuparea organizatorilor de a integra cercetarea culturii tradiționale în dialogul interdisciplinar al simpozionului. Dacă arheologia scoate la lumină urmele trecutului, iar istoria le oferă sens prin documente și interpretare, etnografia păstrează vie memoria comunităților. Împreună, aceste discipline contribuie la înțelegerea identității culturale a României.
MAI MULT DECÂT COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE
Programul manifestării a inclus lansarea celui de-al LV-lea volum al anuarului „Carpica”, lansarea publicației „Acta Bacoviensia” și vernisarea expoziției fotodocumentare „Castele și conace de pe Valea Trotușului”, dedicată patrimoniului arhitectural al uneia dintre cele mai valoroase zone istorice ale Moldovei. Aceste momente au demonstrat că un simpozion de asemenea anvergură nu este doar o succesiune de comunicări academice, ci și un prilej de valorificare și promovare a patrimoniului cultural către publicul larg.
MOȘTENIREA LUI VASILE PÂRVAN
Dincolo de dimensiunea științifică, ediția din acest an a fost o invitație la reflecție asupra moștenirii lăsate de Vasile Pârvan. Istoricul și arheologul născut pe meleagurile băcăuane nu a oferit doar o interpretare a lumii geto-dacice, ci ne-a oferit o conștiință istorică bazată pe documentare științifică și ne-a propus o metodă de cercetare întemeiată pe rigoare, interdisciplinaritate și respect pentru izvoarele istorice. Într-o epocă în care informația circulă cu o viteză fără precedent, iar adevărul este adesea pus sub semnul întrebării, mesajul lui Pârvan rămâne surprinzător de actual: cercetarea autentică cere răbdare, metodă și responsabilitate. Nu întâmplător, organizatorii au anunțat că manifestările dedicate marelui savant vor continua și în anul 2027, când se va împlini un secol de la dispariția sa, întreaga ediție a Simpozionului Național urmând să îi fie consacrată.
CULTURA CARE ZIDEȘTE OAMENI
La finalul celor două zile de dezbateri, Bacăul a confirmat încă o dată că poate fi un important centru al cercetării istorice românești. Prin amploarea participării, prestigiul instituțiilor reprezentate și diversitatea temelor abordate, Simpozionul Național „Vasile Pârvan” și-a reafirmat vocația de spațiu al dialogului științific și al întâlnirii dintre generații.
Poate că cea mai potrivită concluzie rămâne chiar gândul lui Vasile Pârvan, parafrazat simbolic la această ediție aniversară: „Cultura care nu ne zidește în interior, cultura care nu formează oameni și caractere, nu valorează nimic!”. Acesta este, în fond, sensul profund al unui asemenea eveniment: nu doar să producă noi cunoștințe, ci să formeze oameni, să creeze punți între generații și să transforme patrimoniul într-o memorie vie, capabilă să inspire viitorul.
„În funcție de document, de arhivă, noi modelăm viitorul. Este principala noastră preocupare și mereu mă întreb dacă facem ce trebuie, dacă suntem ce trebuie, dacă avem pregătirea necesară, dacă societatea e conștientă de faptul că noi modelăm memoria viitorului prin ceea ce păstrăm și oferim spre cercetare. Mă bucură faptul că prin astfel de evenimente noi reușim să transmitem societății gândurile și preocupările noastre.”
Dr. Cristian Anița
Director General, Arhivele Naționale ale României
„După cum spunea și domnul manager al muzeului, suntem într-o perioadă în care aniversările și comemorările și-au dat întâlnire. S-au împlinit 100 de ani de la apariția lucrării Getica, probabil cea mai influentă lucrare din arheologia românească, un model lăsat de Pârvan, model urmat de generații întregi până în zilele noastre, care pune bazele școlii românești de arheologie.”
Prof. dr. Radu Băjenaru
Director, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”
„Omagiem astăzi la Bacău tocmai această putere a ideilor de a aduce împreună personalități, generații, domenii de cercetare, toate, în slujba cunoașterii. Există locuri în care istoria se păstrează și există locuri în care istoria se scrie. În aceste zile, Bacăul are privilegiul de a le întruni pe amândouă.”
Prof. dr. Sebastian Alin Popa
Manager, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”
