Autostradă Bacău-Los Angeles

Poate ați auzit știrea că terasamentul viitoarei autostrăzi Lugoj-Deva s-a prăbușit pe o lungime de 70 de metri, deși drumul nu a fost încă inaugurat. În același context, ne amintim și de surparea autostrăzii Sibiu-Sebeș pe o mare porțiune.

Și tot aici să amintim că Bacăul nu va “pupa” probabil niciodată o autostradă, dat fiind că se vorbește de un drum expres care ar avea cândva, cam pe la Paștele Cailor, posibilitatea să fie avansat la grad de autostradă. Să zicem “mersi” și pentru ăsta, dar bănuiala forte este că termenul de execuție este tot cel amintit mai sus. Altfel spus, există toate șansele să se prăbușească și acest drum expres, înainte de a fi construit.

În ultimii 25 de ani, puzderia de miniștri ai transporturilor au promis autostrăzi care însumate se lungesc la 10.000 de kilometri. Cam cât din fața Casei de Cultură din Bacău până la Los Angeles. Numai că în momentul de față avem mai puțin de 750 de kilometri. Băsescu spunea prin 1993 că România nu are nevoie de autostrăzi. Ei, Traiane, măcar în campaniile electorale, pe hârtie, dacă în realitate nu se înțeleg șpăgarii politici la comisioane.

Cel mai prolific an al promisiunilor de autostrăzi a fost 2014, când însuși Viorel Hrebenciuc spunea că a făcut un lobby imbatabil pentru Bacău-Brașov, în dauna rutei Iași-Târgu Mureș. Imbatabil s-a născut, imbatabil a murit. A apărut apoi ideea poetului de partid, că la aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire, toate provinciile țării să fie unite cu autostrăzi.

Asta e la anul, poet visător ce ești. Până una alta, Transilvania va avea în primul rând legătură cu Budapesta și, la Sfântu’ Așteaptă, va avea și cu Bucureștiul. Cât despre Bacău, șosea de centură avem, insulă de agrement avem, stadion avem, spital municipal avem, mai trebuie și o autostradă pe lista asta jerpelită. Hai, cine se mai bagă la promisiuni?