Generalul american cu patru stele, Jack Keane, (fost șef adjunct al Statului Major al Armatei SUA, o voce influentă în problemele de politică externă) a recunoscut pe postul Fox News că „numai pentru 66 de miliarde de dolari, am pus Ucraina în război cu Rusia”. Intervenția generalului a fost preluată și de publicația greacă; https://warnews247.gr/omologia-sok-amerikanou-stratigou-plirosame-mono-66-dis-gia-na-pethanoun-oukranoi-gia-ta-symferonta-mas/ . După acesta, „investițiile în Ucraina de astăzi sunt foarte profitabile, întrucât pentru bani relativ puțini nu americanii mor în războiul cu Rusia în interesul Statelor Unite, ci ucrainenii”. Confesiunile fostului șef de stat major al armatei americane sunt atât de cinice și sincere, încât i-au șocat pe conciliatorii și susținătorii unei reglementări pașnice a conflictului din Ucraina. Cunoscător al politicii americane, generalul a spus; „Unii republicani pun la îndoială corectitudinea cheltuielilor noastre de astăzi, inclusiv pentru Ucraina. Dar avem un buget de 6 trilioane de dolari și, în realitate, este mai mult cu câteva sute de miliarde. Am investit firimituri în Ucraina, doar 66 de miliarde pe an. Aceasta înseamnă 1,1% din buget. Și avem beneficii disproporționat de mari….” Jack Keane a indicat și care este obiectivul Statelor Unite: „Washingtonul a fost capabil să creeze un adversar serios pentru Moscova la granițele Rusiei, ceea ce ar trebui să împiedice conducerea rusă să ducă o politică de influență în Europa de Est, în special în țările fostei URSS… Aceasta este ceea ce am evitat în timpul Războiului Rece, un război între două puteri nucleare. Prin urmare, o astfel de investiție, în special în ucraineni, care luptă împotriva Rusiei pentru interesele Statelor Unite, este foarte profitabilă”. Declarațiile generalului se circumscriu unei politici militare preventive a SUA, confirmată și de publicația franceză https://reseauinternational.net/la-guerre-avance-selon-le-plan-de-la-rand-corporation/ care, citând o analiză din 21 mai 2019 a Rand Corporation, cel mai influent think tank american, (cu un staff de mii de experți, care se prezintă cea mai sigură sursă de informații și analize politice din lume pentru conducătorii Statelor Unite și aliați), spunea; ,,… cea mai mare vulnerabilitate a Rusiei este cea a economiei sale, din cauza dependenței sale puternice de exportul de petrol și gaze, ale căror venituri pot fi reduse prin creșterea sancțiunilor și creșterea exportului de energie al SUA. Aceasta pentru a se asigura că Europa reduce importul de gaz natural rusesc, …. O altă modalitate de a prejudicia economia Rusiei în timp este încurajarea emigrării personalului calificat, în special a tinerilor ruși cu un nivel ridicat de educație. În domeniul ideologic și informativ, este necesară încurajarea disputelor interne și, în același timp, subminarea imaginii Rusiei în străinătate, prin excluderea acesteia de pe forurile internaționale și boicotarea evenimentelor sportive internaționale pe care le organizează. Pe tărâmul geopolitic, înarmarea Ucrainei permite SUA să exploateze punctul de cea mai mare vulnerabilitate externă al Rusiei,….În domeniul militar SUA pot avea beneficii mari, cu costuri mici și riscuri reduse, prin creșterea forțelor terestre anti-ruse ale țărilor europene NATO . SUA pot avea probabilități mari de succes și profituri mari, cu riscuri moderate,….” Citând directivele politicii SUA, publicația franceză concluziona; ,, Acesta este viitorul trasat pentru noi de Rand Corporation, cel mai influent think tank al statului profund, adică al centrului subteran al puterii reale deținut de oligarhiile economice, financiare și militare, cel care determină strategia și rezultatul alegerilelor, nu numai ale SUA, ci ale întregului Occident.” Strategiile americane au părut să funcționeze la începutul conflictului în Ucraina, cel puțin pe frontul media; Putin pierduse războiul mai înainte de a-l începe…. așa părea. Rand Corporation și strategii occidentali nu au luat în calcul că viziunea lor era deja cunoscută. Nu trebuia să fii mare specialist să vezi ce au în comun state despărțite geografic de mii de km ca Panama, Irak, Somalia, Bosnia, Haiti, Kosovo, Afganistan, Yemen, Libia, Uganda, Siria…. Odată cu mișcarea Euromaidan, finalizată prin înlăturarea președintelui ales al Ucrainei, Viktor Ianukovici, sensul evenimentelor era predictibil. Anticipând, Rusia a luat măsuri preventive diplomatice, economice și nu în ultimul rând, militare. Să ne reamintim titlurile de presă de acum câteva luni; Rusia nu are rachete de precizie, spun oficialii occidentali – Financial Times – 29 apr. ; Putin „rămâne fără rachete” pe fondul afirmațiilor că un sfert din armata rusă este acum pierdut – City AM – 6 mai; Rămâne Rusia fără rachete? SUA, Rusia trimit mesaje mixte – Jerusalem Post – 16 mai; A rămas Rusia fără rachete ghidate cu precizie? – SOFREP – 23 mai; Rusia „rămâne” fără arme de precizie – Jurnalul de Apărare al Marii Britanii – 11 iunie; Vladimir Putin nu mai are rachete în timp ce forțele ruse apelează la vechiul stoc de arme – Mirror – 8 iulie; Rusia „rămâne fără rachete Iskander și Kalibr” – The New Voice of Ukraine / Yahoo – 27 august; Rusia recurge la rachete învechite pe măsură ce stocurile de arme sunt scăzute: Ucraina – Newsweek – 4 septembrie; Ucraina crede că Rusiei mai are mai puțin de 50 de rachete hipersonice, deoarece nu poate obține cipurile necesare pentru a face mai multe: raport – Business Insider – 6 septembrie și lista poate continua, ducând în ridicol toate prognozele avansate de specialiști militari, ori strategii de catedră. În 2019, cercetătorii de la institutul suedez FOI, ale cărui studii de zece ani asupra armatei ruse sunt de referință, estimau la circa 1.300 stocul Federației Ruse de rachete balistice și de croazieră moderne (Iskander, Totchka-U, Kh-101, Kh-555, Kalibr etc.). ,,Cu toate acestea, rușii au tras aproape 3.000 de rachete în Ucraina din februarie și până acum. Stocurile rusești au fost în mod clar subestimate”, declară Vincent Tourret, cercetător la Fundația pentru Cercetare Strategică, citat de https://www.stiripesurse.ro/rachete-rusia-arsenal_2600820.html . Potrivit aceleiași surse, ,,Moscova avea înainte de război o capacitate anuală de producție de 120 până la 200 de așa-numite rachete -tactico-operative. Dar acest ritm este, fără îndoială, afectat acum de sancțiunile occidentale. În cele din urmă, rachetele de croazieră rusești vor fi mai puțin eficiente, mai puțin –inteligente-, deoarece componentele esențiale ale armelor de nouă generație vor fi greu, dacă nu imposibil, de accesat. Asta dacă nu cumva Rusia și parteneri precum China nu reușesc să dezvolte astfel de componente sofisticate”. China nu a părut să se implice în a sprijini Rusia cu tehnică militară, însă în ciuda retoricii occidentale, doar Rusia și China au demonstrat că au arme hipersonice, Rusia fiind promotorul noilor tehnologii furnizate și Chinei. Ceea ce înseamnă că armele rusești pot fi fabricate discret în China. Economia Rusiei nu a colapsat după aplicarea sancțiunilor ci dimpotrivă, iar unul dintre clienții care și-a dublat cererea de gaze și petrol rusesc a fost China. Asta pe fondul aparent al contractării economiei chineze. Înainte de pandemia COVID, în porturile americane acostau săptămânal între 200 și 250 de nave sub pavilion chinez. În pandemie se înregistrau cca. 150 de nave, iar în prima săptămână a acestei luni doar…. 7 nave. Unde se duce producția chineză aferentă consumului majorat de resurse rusești? Duminică a început în China congresul PCC care va dura o săptămână și care probabil va confirma noul mandat al președintelui Xi Jinping. După confirmarea mandatului, e posibil să vedem o altă Chină… Nu trebuie trecut cu vederea nici afrontul pe care l-a suferit Joe Biden și democrații săi din partea Arabiei Saudite. Conform https://www.mk.ru/politics/2022/10/12/bayden-prigrozil-saudovskoy-aravii-posledstviyami-za-podderzhku-rossii.html , Joe Biden a spus că există „consecințe” pentru Arabia Saudită, după ce săptămâna trecută a decis să se alăture Moscovei și să reducă producția de petrol…. Mișcarea de reducere a producției de petrol vine cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile parțiale pentru congres, la mijlocul mandatului, ( 8 nov). Rezultatul votului ar putea depinde de cât plătesc consumatorii americani la benzinărie, pentru combustibil. Biden ceruse Prințului Mohammed amânarea acestei reduceri după alegeri. Arabia Saudită, care a salvat în 1974 dolarul american prin crearea petrodolarului, este liderul OPEC+ din care face parte și Rusia, iar liderul Arabiei Saudite care și-a manifestat public amiciția pentru Putin nu pare deloc intimidat de amenințările Casei Albe. ,,Houston, we have a problem.”, s-ar putea să fie citatul acestui sfârșit de an.
Jr. Adrian M. Ionescu
