Proiectul „Județul Bacău, poartă de intrare în tezaurul folcloric românesc” a mai străbătut o etapă importantă, cea a taberei de folclor de la Travel Europa. Zeci de copii din sate și orașe băcăuane au învățat să danseze hora, sârba, bătuta, alunelul sau geamparalele și au cântat melodii populare. Ei vor face asta foarte des de-acum încolo, la toate evenimentele sociale din viața lor, ducând românismul mai departe.
În proiectul mai larg, care a început pe 12 septembrie și care nu cuprinde doar dansul și cântecele, numărul celor incluși este de 40. Poate că în titlul de mai sus cuvântul „european„ ar avea un sens peiorativ, dar un om cu identitate națională puternică și purtător al unor tradiții originale valoroase este un european de calitate, stimat oriunde pe continent. În timp ce un om care are doar învățătura tembelizorului și a internetului este un deculturalizat folosit de unul sau altul ca un obiect de inventar și tratat, în cel mai bun caz, cu un respect minimal, pur formal. Ei bine, ar trebui să îi evidențiem pe cei care au contribuit la această updatare (folosim acest neologism, doar suntem și noi în trend, nu?) a tinerilor incluși în proiect: Ioachim Dămoc, președintele Asociației Cultural-Educative „Vatra Satului” – în calitate de realizator al proiectului, și prof. Mitică Pricopie, fondator al Ansamblului „Ciobănașul”, coregraf de dans popular și soldat vechi în tranșeele folclorului românesc. Plus alte cadre didactice, care au fost trup și suflet alături de tineri.
O tabără pentru o viață
Travel Europa și, personal, inimosul manager Iulian Olteanu, au fost o gazdă excelentă pentru tabăra de folclor. Cazare excelentă, mâncare foarte bună, libertate de mișcare și condiții propice pentru ”cursuri”. Zece la sută din valoarea proiectului a fost acoperită de beneficiar, prin atragerea unor sponsorizări, iar 90 la sută a fost contribuția Consiliului Județean Bacău. Dincolo de îndeplinirea scopului, aceea de a-i învâța pe adolescenți să danseze și să cânte, tabăra a fost importantă pentru că a legat prietenii pentru o viață. Nu a fost măcar unul care să nu spună că tabăra a fost prea scurtă și că nu va mai veni la o a doua ediție. Profesorii Pricopie și Dămoc au fost excepționali, prin calitățile lor de dascăli, răbdare, concizie, simț al umorului. După patru zile de învățat, elevii – toți frumoși și isteți -, au susținut un spectacol în ziua a cincea. S-au prezentat așa cum se cuvine, în port popular. Și au dansat corect, perfect sincronizați, ca niște nuntași de nădejde. Au fost mai multe fete decât băieți și trebuie să recunoaștem că asta a fost una dintre cheile succesului, fetele fiind mult mai curajoase și conștiincioase decât băieții. Dar și băieții au avut contribuția lor. Între ei a fost unul care a înregistrat tot și a făcut un film cu valențe profesionale din toată această etapă a proiectului „Județul Bacău, poartă de intrare în tezaurul folcloric românesc”. La final, fiecare a fost răspătit cu o diplomă, care să rămână peste vremuri dovadă a acestei tabere scurte și minunate, în cadrul unei festivități la care au participat inclusiv conf. univ. dr. Ioan Dănilă, primarul din Colonești – dl. Valentin Mârzac (care a susținut în mod consisten acest proiect), dir. Col. Naț. „Vasile Alecsandri” prof. Leon Boambă.
Un efort ce se cere continuat
„Județul Bacău, poartă de intrare în tezaurul folcloric românesc” nu a apărut întâmplător. Oamenii cu experiență și luciditate sunt conștienți că ne aflăm în ceasul al 12-lea al salvării identitâții de neam și, în definitiv, a independenței românești. Românismul este ultima linie de apărare în calea asaltului subtil, dar foarte puternic, al deculturalizării promovate prin internet. O națiune care nu are valori de apărat este ușor de cucerit. După pervertirea sufletelor, urmează preluarea pământului și a tot ceea ce este pe el, oriunde pe pământ, după cum s-a dovedit de-a lungul secolelor. Dacă tot suntem în noiembrie, trebuie să amintim că poate cele mai importante tradiții sunt cele ale sărbătorilor de iarnă. Așteptăm cu nerăbdare cât mai multe acțiuni populare în tot județul. Dacă le salvăm și le ducem mai departe – deși este foarte greu, sub asaltul plasticului și sclipiciului din magazine și mass media -, ne salvăm pe noi înșine, ca români și europeni respectabili.
Marius FUNDULEA
