În ultimii ani, numeroși fermierii băcăuani au ales să lucreze pământul în regim ecologic, primind, astfel, de la stat, subvenții care pot ajunge până la sute de euro pentru fiecare hectar. Majoritatea fermierilor fac agricultură ecologică în domeniul vegetal, pomicultură și în apicultură. Terenurile trecute la agricultura eco sunt amplasate la distanțe mari față de orașe, departe de sursele de poluare.
Agricultura ecologică (sau organică, așa cum mai este cunoscută) a apărut cu scopul de a produce hrană curată, folosind practici „prietenoase” cu mediul. Astfel, sunt înlăturate intervențiile asupra factorilor naturali de dezvoltare. Prin urmare, cine alege să facă o astfel de agricultură va trebui să nu folosească organisme modificate genetic sau derivate ale acestora, fertilizanți și pesticide sintetice, stimulatori de creștere, iar în cazul animalelor (viețuitoarelor) hormoni și antibiotice, produse care, din păcate, sunt corelate cu apariția cancerului, a alergiilor sau a astmului.
Condiții… peste condiții
Pentru a face conversia la agricultura ecologică, fermierii trebuie să treacă terenurile printr-o serie de etape (doi ani, în cazul culturilor, și cel putin trei ani, în cazul livezilor și viilor), astfel încât solul să devină fertil, restabilindu-se echilibrul ecosistemului. Perioada de conversie pentru albine este de un an. În plus, agricultorii trebuie să respecte permanent regulile, inclusiv să permită verificarea de către specialiștii din agricutură. La final, agricultorii care dețin un certificat ecologic pot vinde produsele la prețuri cu 30-50 la sută mai mari față de cele care ale produselor necertificate ecologic.
Cătină, lavandă și pomi fructiferi
Potrivit Direcției pentru Agricultura Județeană (DAJ) Bacău, în acest an, până în prezent, au fost înregistrate culturi ecologice pe 1.714 de hectare.
În total, 66 fermieri s-au înscris pentru agricultura ecologică (față de 170 de fermieri, în 2019).
„În anii precedenți, perioada de înscriere se încheia pe data de 16 mai, însă anul acesta, acest termen s-a prelungit cu o lună, respectiv până pe data de 15 iunie.”
Adrian Solomon,
directorul DAJ Bacău.
Cei mai mulți fermieri au trecut la conversia pășunilor și a terenurilor cultivate cu furaje perene (lucernă) ori cu porumb și grâu, ceea ce înseamnă că produsele obținute de pe aceste suprafețe sunt folosite pentru hrănirea animalelor crescute tot în sistem ecologic. În plus, fermierii s-au mai orientat și spre culturile ecologice de cătină, lavandă sau pomi fructiferi. Lor li s-au alăturat apicultorii, cu aproape 2.700 de familii de albine, de pe care au obținut, în medie, 80 de tone de miere ecologică, cea mai mare parte plecând la export. Fermierii cei mai mulți, dispuși să facă trecerea la agricultura organică au proprietăți în zonele Roșiori, Stănișești, Vultureni, mai îndepărtate de aglomerările urbane, unde poluarea este maximă.
„Pentru mine, este un stil de viață”
Iuliana Barbu, agronomul de renume care a introdus pentru prima dată în România conceptul de farmacie a naturii, este și pionierul agriculturii ecologice la nivel de județ, ajungând, în prezent să cultive peste 4 hectare de teren cu plante medicinale și condimente. Imboldul l-a primit de la un titan al agriculturii de gen, Lucian Stoian, fost director al Stațiunii de Cercetare Legumicolă Bacău. „Mulțumită lui am apucat-o pe acest drum. Tot el m-a pus să fac și doctoratul în ecologie, văzând cât de pasionată sunt de plante. Cu ocazia studiului, am realizat cât de mult suferă lumea din cauza cancerelor generate de chimicalele folosite în agricultură. Am făcut și traduceri, și am foarte șocată să văd că, de fapt, oamenii aveau sângele plin de reziduuri de substanțe chimice”, povestește Iuliana Barbu. Spune că e din ce în ce mai greu să produci ecologic, arătând cu degetul spre autorități care „sufocă” orice întreprinzător, prin controalele exagerate, în tot timpul anului, dar și spre costurile ridicate cu certificarea, lipsa forței de muncă, dificultățile în privința desfacerii sau numărul limitat de consumatori de produse bio, la care se adaugă natura care a „lucrat” împotriva fermierilor, mai ales în ultimii ani etc. „Chiar dacă nu mă mai certific ecologic, eu tot o să produc fără chimicale, pentru că, pentru mine, este un stil de viață. În schimb, îi încurajez pe cei care vor să facă asta, deși nu oricine își poate permite, date fiind costurile mari. Dar, neapărat, să se asocieze, singur nu prea poți. Să facă asociații, cooperative, ce-o fi, numai să-și unească forțele. Omul să aibă o forță prin grup. Asociere, asociere, asociere!”, încheie Iuliana Barbu.
Subvențiile cele mai mari sunt acordate proprietarilor de livezi – 620 €/ha, însă, bani „frumoși” se pot obține și pentru vița-de vie aflată în conversia la agricultura ecologică – 530 €/ha, culturile de legume – 500 €/ha, plante medicinale şi aromatice – 365 €/ha sau plante de nutreţ – 293 €/ha. În plus, se mai dau subvenții și pentru pajiştile permanente sau, pur și simplu, pentru pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică (care pot ajunge la peste 400 de euro, în funcție de cultură).
