Intr-o tara cu 60 de milioande de locuitori, ingramaditi pe o insula, cum este Marea Britanie, nu e usor lucru sa faci agricultura si sa fie si ecologica. De aceea, fiecare petec de teren este frumos cultivat si chiar daca e acoperit cu iarba, ii este acordata aceeasi importanta. Mai mult chiar, daca esti pasionat de legumicultura si vrei sa ai gradina proprie, care sa iti asigure rezerva de legume, consiliul local iti pune la dispozitie, gratuit, un lot pe care il cultivi. Daca terenul este lasat in paragina, iti este luat imediat si dat altcuiva, pentru ca amatori sunt destui.
In fata unei abundente de produse semipreparate, crescute pana la o anumita dimensiune, toate ambalate in plastic si care par ele insele din plastic, englezii simt nevoia produselor organice. Foarte scumpe, acestea sunt echivalentul zarzavatului vandut cu legatura de tarani in pietele noastre, ca sa nu mai spun de casul, urda si branza de vaca de la crescatorii nostri de animale. Oricum, acestea nu au echivalent pe piata din Anglia. Nu ma intelegeti gresit, gasesti branza cu ierburi, cu mucegai, invelita in condimente si ambalaje inimaginabile, cu tot ce gandesti si nu gandesti, dar nu simti acel miros de zar si lapte acrit din pietele din Romania. Cateva ferme, care nu au mai incaput in rafturile supermarket-urilor, isi vand laptele direct la usa clientului. Da, acela este laptele de vaca pe care il stim de la bunici. Cat despre carne… De vita, de porc, de miel, gata tocata, masurata si ambalata. Ici si colo cate o macelarie, in care meseria se transmite din generatie in generatie. Putini clienti, insa marfa pe alese si proaspata adusa de la abator. Rosiile, morcovii, castravetii, ceapa, ardeii, salata, merele sau prunele parca sunt trase la indigo. Aceasi marime, aceeasi culoare, acelasi ambalaj de plastic.
In rest, la mare cautare sunt fast food-urile. In pauza de masa, functionarii dau navala in supermarket-uri si isi iau sandwich-uri gata facute si ambalate in aceleasi cutii de plastic. Pana si fructele sunt gata taiate si ambalate in plastic. De ce nu mai are nimeni placerea de a musca dintr-un mar intreg, fara sa fie feliat de altii? In alte cazuri, la ora mesei, la portile firmelor isi face aparitia cate un bufet ambulant. Cu ce credeti? Cu aceiasi hamburgheri, cremwursti si cartofi prajiti. Desigur, proveniti din ambalajele de plastic. Chiar si la restaurante. Simti gustul ambalajului de plastic. Cartofii gata taiati scosi din pungi si aruncati in baia de ulei. Mazarea venita direct din conserva, iar morcovii parca decupati din revista. Nu-i de mirare ca obezitatea isi arata efectele. Nu-i de mirare ca atunci cand ne viziteaza pietele animate de toate culorile din gradini, strainii sunt de-a dreptul incantati si nu se mai satura de casul si ceapa noastra verde.Scris de Daniela McAllister
O lume de plastic
