Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară a comunelor, orașelor și municipiilor. Guvernul propune finanțări de cel puțin 4 milioane de lei prin programul START și reducerea la jumătate, timp de cinci ani, a impozitelor pe locuințe și terenuri. Avocatul Adrian Toni Neacșu apreciază că proiectul protejează cetățenii în perioada de tranziție, dar ridică o întrebare la care nota de fundamentare nu răspunde în cifre: ce economii sau îmbunătățiri ale serviciilor publice justifică această cheltuială?
Vot în fiecare localitate, lege pentru fiecare comasare
Proiectul permite comasarea unor comune, orașe sau municipii vecine, aflate în același județ. În lectura lui Neacșu, acestea trebuie să formeze un teritoriu continuu și să aibă un drum de legătură. Procedura pornește prin hotărâri ale consiliilor locale, urmate de câte un referendum în fiecare unitate administrativ-teritorială implicată. Dacă există voturi favorabile în cel puțin două unități vecine, documentația ajunge la Ministerul Dezvoltării, care pregătește proiectul de lege. Fiecare comasare trebuie aprobată de Parlament.
Primele administrații rezultate din comasare ar urma să își aleagă primarul și consiliul local în 2028, dacă procedura legislativă se încheie la timp. Potrivit avocatului, proiectul nu stabilește o dată până la care toate localitățile trebuie să decidă și nici nu instituie o etapă obligatorie după 1 martie 2027. Există însă două constrângeri practice. Bugetul programului START este prevăzut pentru 2027 și 2028, iar o lege de comasare trebuie publicată suficient de devreme pentru ca noua administrație să poată fi aleasă în 2028. De aici, estimarea lui Neacșu că localitățile interesate ar trebui să pornească demersurile în prima parte a anului 2027.
Pentru locuitori, proiectul prevede păstrarea valabilității actelor de identitate, a permiselor și a certificatelor de înmatriculare, precum și actualizarea gratuită a documentelor cadastrale. În fostele reședințe ar urma să rămână puncte de lucru unde oamenii pot depune cereri și obține adeverințe sau certificate. Personalul primăriilor este preluat de noua administrație, iar, potrivit analizei avocatului, posturile ocupate sunt protejate în primul an.
Comunele depopulate pot întâmpina cele mai mari dificultăți la referendum
Legea referendumului cere o prezență de cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Pentru validarea rezultatului, voturile valabil exprimate trebuie să reprezinte cel puțin 25% din același total. Pragul de 25% privește totalul voturilor valabil exprimate, așadar include atât voturile „da”, cât și voturile „nu”.
Obiecția lui Neacșu privește efectul acestor praguri în comunele cu mulți locuitori plecați, dar care și-au păstrat domiciliul. O comună poate avea o majoritate clară în favoarea comasării printre cei care se prezintă la urne și totuși să nu întrunească pragul de participare. Tocmai comunele depopulate, invocate de minister pentru a explica necesitatea reformei, pot avea cele mai mari dificultăți în a duce procedura la capăt.
Votul favorabil lasă deschisă și problema reprezentării după comasare. Într-o circumscripție unică, avertizează avocatul, o fostă comună mică poate rămâne fără niciun consilier din comunitate. Alegerea reședinței după veniturile proprii pe locuitor ridică o altă problemă. Localitatea care stă cel mai bine la acest indicator poate fi mai greu accesibilă pentru o parte dintre cetățeni. Punctele de lucru din fostele reședințe reduc numărul deplasărilor pentru actele uzuale, dar sediul noii administrații rămâne important pentru serviciile care vor fi concentrate acolo.
Patru miliarde de lei pentru START. Costul total rămâne de calculat
Ministerul își justifică propunerea prin situația celor 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, despre care spune că depind în proporție de peste 80% de transferurile de la bugetul de stat. Eligibilitatea este însă mai largă. Neacșu arată că și un oraș care se comasează cu o comună vecină poate beneficia de stimulente, iar reducerea de impozit s-ar aplica și locuitorilor orașului. În același timp, în lectura avocatului, două comune foarte mici se pot uni și pot primi finanțare chiar dacă noua unitate rămâne sub 2.500 de locuitori. Acest prag contează la prioritizarea finanțării și nu reprezintă, în analiza sa, un minim general pentru comasare.
Neacșu indică în nota de fundamentare alocări de câte două miliarde de lei în 2027 și 2028, urmate de câte 172 de milioane de lei în 2029 și 2030. Totalul acestor sume este de 4,344 miliarde de lei. Avocatul observă că documentația nu oferă un calcul complet al costurilor cu referendumurile, compensarea reducerilor de impozite, actualizarea documentelor și funcționarea punctelor de lucru. Mai mult, în lectura sa, banii programului pot acoperi și datorii vechi sau cheltuieli de funcționare. Plata unei datorii poate ușura situația unei primării, dar are un efect diferit de finanțarea unei rețele de apă sau a modernizării unei școli.
Economia cea mai ușor de identificat vine din reducerea numărului de funcții de primar, viceprimar și consilier local. O eventuală economie de personal apare abia după perioada de protecție a posturilor, iar valoarea ei nu este estimată, arată Neacșu. O administrație mai mare poate avea suficienți specialiști pentru a pregăti investiții sau pentru a furniza servicii pe care comunele mici le asigură cu dificultate. Pentru a evalua acel câștig, ar trebui însă să știm ce servicii se vor îmbunătăți, cât vor costa și câți locuitori le vor folosi.
Ce ar trebui lămurit înainte de adoptare
Neacșu propune un prag minim de populație pentru unitatea rezultată, de preferință peste 2.500 de locuitori, și folosirea populației rezidente pentru a evalua dimensiunea reală a comunităților. El mai pune în discuție posibilitatea ca locuitorii să inițieze procedura, justificarea unei ordonanțe de urgență pentru schimbări cu efecte electorale în 2028 și situația legilor de comasare publicate prea târziu pentru acel scrutin. În plus, avocatul consideră că informarea finanțată de stat ar trebui să prezinte echilibrat consecințele votului, mai ales când comasarea vine cu reduceri de impozite și finanțări suplimentare.
Pentru o comună din județul Bacău care ia în calcul comasarea, întrebarea concretă este ce va putea face noua primărie după ce se termină finanțarea de la stat și expiră reducerea de impozite. Răspunsul ar trebui să se vadă într-un buget comun, în serviciile accesibile locuitorilor din fiecare fostă comună și în capacitatea de a întreține investițiile finanțate în primii ani. Aceste date le-ar permite oamenilor să judece la referendum ce câștigă pe termen lung.
Proiectul a fost lansat în consultare publică pe 20 noiembrie. Detaliile din analiza avocatului privind costurile și calendarul sunt redate potrivit interpretării sale, deoarece textul integral de pe pagina ministerului nu a putut fi consultat direct.


















