* portretul unui politician care și-a clădit cariera prin corectitudine și implicare
Cristian-Paul Ichim, fost deputat de Bacău în legislatura 2020–2024, a plecat dintre noi la vârsta de 51 de ani. Pentru comunitatea băcăuană, dispariția sa prematură înseamnă pierderea unui om politic de o aleasă ținută morală, a unui profesionist dedicat și a unui coleg respectat, ce a continuat să militeze pentru interesele comunității până la despărțirea definitivă de noi. Un luptător prin definiție, în octombrie 2026, fostul parlamentar adresa public întrebări incomode despre aeroportul din Bacău și despre soarta companiei DAN AIR.
Cristian-Paul Ichim nu a fost un politician de vitrină. A fost, mai curând, un om pornit de jos, din cartierul URA, acolo unde a crescut și unde a urmat Școala Generală nr. 15, la care aveau să învețe mai târziu și copiii lui. A făcut judo aproape opt ani și a renunțat la acest sport după o accidentare. Aceeași disciplină, aceeași tenacitate aveau să se regăsească mai târziu în felul în care și-a asumat și a înțeles mandatul de parlamentar.
Născut pe 8 mai 1975, la Bacău, a terminat în 1993 liceul „Bacovia”, astăzi Colegiul Național „Ferdinand I”. A urmat Universitatea din Bacău, unde a obținut licența în marketing. Înainte de a intra în Parlament, a lucrat în conducerea unor firme de construcții din Marea Britanie și a fost administrator de societate comercială cu rezultate financiare care i-ar fi putut permite să trăiască bine și liniștit toată viața. Avea o experiență de 25 de ani în mediul privat, în țară și în străinătate — un detaliu care spune mult despre profilul său. Nu a intrat în politică pentru a trăi din ea, așa cum fac majoritatea politicienilor, ci pentru a aduce în politică ceea ce învățase în întreaga sa carieră: responsabilitatea, onestitatea, asumarea unor obiective clare, cu termene de predare, și, nu în ultimul rând, munca concretă.
A intrat în Camera Deputaților în decembrie 2020, pe lista Alianței USR PLUS pentru județul Bacău, fiind validat pe 21 decembrie 2020. În Parlament a fost vicepreședinte al Comisiei pentru transporturi și infrastructură și președinte al Subcomisiei pentru drepturile copilului. A fost, de asemenea, membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și membru al Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. Din februarie 2022 a devenit vicelider al grupului parlamentar USR, iar din iunie 2022 a rămas deputat neafiliat până la finalul mandatului. Ulterior s-a alăturat partidului REPER, iar la alegerile parlamentare din 2024 a fost primul pe lista partidului DREPT pentru Camera Deputaților, în județul Bacău.
A schimbat formațiuni politice, dar nu și direcția. Activitatea sa în cifre arată un mandat dens: 183 de propuneri legislative inițiate, 2 proiecte de hotărâre, 204 întrebări și interpelări, 7 moțiuni semnate și 66 de luări de cuvânt în plen, dintre care 35 de declarații politice. Însă, dincolo de cifre, ceea ce l-a definit cu adevărat a fost lupta sa legislativă pentru siguranța rutieră.
A fost o temă asumată public ca obiectiv central, nu o simplă specializare de comisie. Printre proiectele documentate se numără verificarea mijloacelor de semnalizare rutieră — un proiect transpartinic care obligă Poliția Rutieră să verifice dacă semnalizarea de pe autostrăzi, drumuri expres, drumuri internaționale, naționale, județene și străzi este amplasată coerent, vizibilă și lizibilă, cu termene clare de remediere și sancțiuni pentru nerespectare. A susținut sancționarea șoferilor care depășesc cu mai mult de 100 km/h limita sectorului de drum pe care circulă. A inițiat un proiect care obligă administratorii de drumuri să execute din timp lucrări de toaletare și de îndepărtare a crengilor și arborilor căzuți pe carosabil. A lucrat la modificarea regimului drumurilor, la separarea examenului auto teoretic de cel practic — proiect adoptat în unanimitate de Camera Deputaților — și la posibilitatea ca tinerii de 17 ani să obțină permis pentru categoriile B și BE, cu obligația de a conduce numai pe teritoriul României și numai însoțiți de o persoană cu permis obținut de cel puțin 10 ani. A fost coinițiator al proiectului privind monitorizarea video a traficului rutier și constatarea automată a abaterilor.
Poziția sa se poate rezuma într-un citat rostit în presa locală: „Siguranța rutieră nu trebuie să aibă culoare politică.” Iar într-o declarație pentru Deșteptarea spunea că „o bună parte din ideile de proiecte de lege vin de la cetățenii din circumscripție”, care îi semnalează situațiile ce au nevoie de intervenție legislativă. Este, poate, trăsătura care îl face greu de încadrat în tiparele politicii românești: a tratat mandatul ca pe un serviciu în slujba cetățenilor, nu ca pe o rampă personală.
După încheierea mandatului, Cristian-Paul Ichim a continuat să vorbească public despre problemele Bacăului. În octombrie 2026, când compania DAN AIR a intrat în insolvență, a cerut conducerii Consiliului Județean Bacău trei lucruri simple și incomode: să spună cât îi datora compania aeroportului din Bacău, ce sume s-au recuperat și ce măsuri se pregătesc dacă DAN AIR își reduce activitatea. Nu mai avea nicio funcție și niciun mandat care să-l oblige. O făcea pentru că rămăsese implicat.
Într-un mediu politic național ce duhnește a minciună, a interese personale sau de haită și în care corectitudinea este un accesoriu purtat doar la conferințele de presă, Cristian-Paul Ichim a ales să fie altfel. A pornit din cartierul URA, a muncit zeci de ani în mediul privat, a intrat în Parlament pentru a oferi altora și nu pentru a lua pentru sine, așa cum fac mai toți politicienii. A ales să se bată pentru lucruri aparent mărunte, dar cu impact uriaș: un drum semnalizat corect, un examen auto mai echitabil, un arbore îndepărtat la timp, o viteză excesivă sancționată. A înțeles că politica nu se face doar în plen, ci și în fiecare situație în care un cetățean are nevoie de un vector politic pentru a mișca lucrurile în direcția corectă. Și, mai mult decât toate acestea, a ales să fie corect: cu alegătorii, cu presa, cu toți cei care l-au cunoscut.
Bacăul pierde un om care a încercat să facă bine societății românești acolo unde s-a simțit pregătit și chemat, chiar dacă plaja de manevră și instrumentele politice au fost reduse. Lui Cristian Paul Ichim, un băcăuan plecat de nicăieri și ridicat prin propriul efort pentru a avea noi, românii, drumuri mai sigure, un lotus stingher apărut în mlaștina politicii românești, un gând de rămas bun și un sincer: „Mulțumesc frumos, Cristian! Să-ți fie eternitatea în lumină divină!”.

















