Peste 13.000 de copii născuți în România în anul 2025 au avut mame cu vârsta sub 20 de ani, iar în 503 cazuri mamele nu împliniseră nici 15 ani. Datele sunt prezentate de Direcția de Sănătate Publică Bacău, în contextul campaniei naționale de promovare a sănătății reproducerii, desfășurată în lunile noiembrie și decembrie 2026. Acțiunea urmărește informarea adolescenților și tinerilor cu privire la prevenirea sarcinilor nedorite, a infecțiilor cu transmitere sexuală și la importanța vaccinării împotriva HPV.
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bacău anunță desfășurarea campaniei naționale de informare, educare și comunicare pentru promovarea sănătății reproducerii, organizată în cadrul Programului național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate al Ministerului Sănătății.
Sub sloganul „Informează-te! Implică-te! Alege soluția potrivită pentru tine!”, campania pune accent pe adoptarea unor comportamente responsabile, accesul la informații medicale corecte și utilizarea serviciilor de consiliere și planificare familială.
Activitățile se adresează în special adolescenților și tinerilor, dar și femeilor din comunități vulnerabile, populației generale și profesioniștilor din domeniul sănătății.
Peste 13.000 de nașteri la mame adolescente și tinere
Una dintre problemele evidențiate de autoritățile sanitare este numărul ridicat al sarcinilor la vârste foarte tinere.
Potrivit datelor prezentate de DSP Bacău, în România, din totalul celor 145.725 de copii născuți-vii în anul 2025, 13.224 au avut mame cu vârsta sub 20 de ani. Proporția reprezintă 9,1% din totalul nașterilor, echivalentul a aproximativ un copil din 11.
Dintre aceștia, 503 copii au fost născuți de mame cu vârsta sub 15 ani, iar 12.721 de mame cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani.
Specialiștii atrag atenția că sarcina în adolescență poate avea consecințe importante atât asupra sănătății mamei, cât și asupra nou-născutului. Comparativ cu femeile adulte, adolescentele prezintă riscuri mai mari pentru anumite complicații, inclusiv eclampsie, infecții materne și naștere prematură.
La acestea se adaugă consecințele sociale și economice. Maternitatea timpurie poate determina întreruperea studiilor, limitarea oportunităților profesionale și accentuarea vulnerabilității economice, mai ales în comunitățile dezavantajate.
Ce arată studiile despre comportamentul sexual al adolescenților
Campania are la bază și rezultatele studiului privind comportamentele de risc în rândul adolescenților, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în perioada 2022–2023.
Potrivit cercetării, 26,6% dintre elevii de liceu chestionați au declarat că au avut relații sexuale cel puțin o dată. Proporția este mai ridicată în rândul băieților, de 34,5%, comparativ cu 19,7% în cazul fetelor.
Dintre adolescenții activi sexual, 73,3% au declarat că au utilizat prezervativul la ultimul contact sexual. În schimb, 33,5% dintre fete și 21,1% dintre băieți au afirmat că nu au folosit această metodă de protecție.
Studiul mai arată că 34% dintre băieți și 8,4% dintre fete au declarat că au avut cel puțin patru parteneri sexuali de-a lungul vieții.
În ceea ce privește relațiile cu parteneri ocazionali, acestea au fost raportate, pentru ultimele 12 luni, de 50,8% dintre băieți și 22,1% dintre fete.
Un alt rezultat care atrage atenția este că 14,8% dintre adolescenții activi sexual au declarat că au consumat alcool sau droguri înaintea ultimului contact sexual.
Autoritățile sanitare consideră că aceste date evidențiază necesitatea unor programe de educație pentru sănătate adaptate vârstei, care să ofere informații despre prevenirea riscurilor și accesul la servicii medicale.
Infecțiile cu transmitere sexuală, o problemă și în rândul tinerilor
DSP Bacău atrage atenția și asupra riscurilor asociate infecțiilor cu transmitere sexuală.
Potrivit datelor citate în comunicat, în România au fost raportate 574 de cazuri de sifilis în anul 2024, dintre care 10 cazuri de sifilis congenital.
Incidența raportată în rândul bărbaților cu vârste între 20 și 24 de ani a fost de 15,2 cazuri la 100.000 de locuitori, în timp ce în rândul fetelor și femeilor cu vârste între 15 și 19 ani aceasta a fost de 6,1 cazuri la 100.000 de locuitori.
Specialiștii recomandă utilizarea prezervativului pentru reducerea riscului de transmitere a infecțiilor, precum și testarea atunci când există suspiciunea unei expuneri.
Vaccinarea anti-HPV, gratuită până la 26 de ani
O componentă importantă a campaniei o reprezintă informarea populației despre prevenirea infecției cu virusul papiloma uman (HPV), una dintre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală.
Persistența infecției cu anumite tipuri de HPV cu risc oncogen poate conduce la dezvoltarea cancerului de col uterin, dar și a altor forme de cancer care pot afecta atât femeile, cât și bărbații.
Vaccinarea anti-HPV reprezintă una dintre principalele metode de prevenire a infecțiilor cu tipurile virale incluse în vaccin și a leziunilor precanceroase asociate acestora.
În România, vaccinarea împotriva HPV este gratuită pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani. Pentru femeile cu vârste între 27 și 45 de ani, vaccinul beneficiază de compensare în proporție de 50%.
DSP Bacău subliniază importanța informării părinților și tinerilor cu privire la beneficiile vaccinării și la modalitățile de acces la aceasta.
Informarea și prevenția, principalele obiective
Prin campania desfășurată în noiembrie și decembrie, autoritățile sanitare urmăresc creșterea nivelului de informare privind sănătatea sexuală și reproductivă, promovarea metodelor contraceptive eficiente și facilitarea accesului la servicii de consiliere și planificare familială.
O atenție deosebită este acordată persoanelor din comunități vulnerabile sau izolate, unde accesul la informații și servicii medicale poate fi limitat.
Recomandările specialiștilor includ informarea din surse medicale sigure, utilizarea corectă și consecventă a metodelor contraceptive, folosirea prezervativului pentru prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală, vaccinarea împotriva HPV și efectuarea testelor medicale atunci când există riscuri de expunere.
Mesajul campaniei este că prevenția începe cu informarea corectă, iar accesul la educație pentru sănătate și la servicii medicale poate contribui la reducerea sarcinilor nedorite, a infecțiilor cu transmitere sexuală și a consecințelor acestora asupra sănătății și viitorului tinerilor.
Datele prezentate de DSP Bacău arată că, în 2025, 13.224 de copii s-au născut din mame cu vârsta sub 20 de ani, reprezentând 9,1% din totalul nașterilor din România. Dintre aceștia, 503 au avut mame care nu împliniseră 15 ani.
Statistica necesită însă o precizare importantă: categoria de vârstă 15–19 ani include atât mame minore, cât și femei majore, de 18 și 19 ani. În absența unei defalcări pe fiecare vârstă, datele nu permit stabilirea numărului real al nașterilor la mame minore. Prin urmare, procentul de 9,1% nu trebuie confundat cu ponderea nașterilor în rândul fetelor sub 18 ani.
