Cheltuielile destinate protecției sociale a șomerilor au continuat să scadă însă județul Bacău înregistrează un ritm de reducere considerabil mai accentuat decât media națională și cea regională. În același timp, structura acestor cheltuieli arată o schimbare de strategie: cresc sumele destinate indemnizațiilor de șomaj, în timp ce programele active de integrare pe piața muncii beneficiază de fonduri tot mai reduse.
Potrivit datelor din Anuarul Statistic al Județului Bacău 2026, în anul 2024 au fost cheltuite în județul Bacău 35,68 milioane lei pentru protecția socială a șomerilor, față de 39,67 milioane lei în anul 2023. Reducerea este de aproximativ 10%, fiind mai accentuată decât la nivelul Regiunii Nord-Est (-4%) și aproape dublă față de scăderea înregistrată la nivel național (-5,2%).
Bacăul reduce mai rapid cheltuielile decât media națională
Comparativ cu anul precedent, cheltuielile totale pentru protecția șomerilor au evoluat astfel:
- România: de la 2,103 miliarde lei la 1,993 miliarde lei (-5,2%);
- Regiunea Nord-Est: de la 303,6 milioane lei la 291,5 milioane lei (-4,0%);
- Județul Bacău: de la 39,67 milioane lei la 35,68 milioane lei (-10,0%).
Deși diminuarea cheltuielilor este vizibilă la toate nivelurile administrative, în județul Bacău aceasta este semnificativ mai accentuată, ceea ce indică fie o reducere a numărului beneficiarilor unor programe, fie o diminuare a fondurilor alocate măsurilor de ocupare.
Indemnizațiile de șomaj cresc, în timp ce programele active pierd finanțare
Analiza structurii cheltuielilor evidențiază o evoluție aparent paradoxală. În timp ce bugetul total s-a redus, cheltuielile pentru plata indemnizațiilor de șomaj au crescut.
În anul 2024, indemnizațiile acordate șomerilor cu experiență în muncă au ajuns la 15,35 milioane lei, comparativ cu 11,44 milioane lei în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 34%.
Această evoluție poate reflecta o creștere a numărului persoanelor care au beneficiat efectiv de indemnizație sau o prelungire a perioadelor de acordare a acesteia.
În schimb, majoritatea programelor destinate reintegrării pe piața muncii au beneficiat de resurse mai reduse.
Mai puțini bani pentru stimularea ocupării
Printre cele mai importante reduceri se remarcă:
- primele de activare, care au scăzut de la 106 mii lei la 67 mii lei;
- primele de relocare, reduse de la aproape 90 mii lei la 71 mii lei;
- stimulentele acordate angajatorilor care încadrează șomeri din categorii defavorizate, diminuate de la 11,81 milioane lei la 9,06 milioane lei;
- cheltuielile pentru mobilitatea forței de muncă, care rămân la un nivel foarte redus.
În același timp, cheltuielile încadrate la categoria „alte cheltuieli” au înregistrat cea mai mare reducere valorică, coborând de la 13,31 milioane lei în 2023 la 9,01 milioane lei în 2024.
Singurele creșteri notabile, pe lângă indemnizațiile de șomaj, se regăsesc la plățile acordate absolvenților, care au depășit ușor nivelul anului precedent.
Ce transmit aceste evoluții?
Datele sugerează că structura cheltuielilor pentru protecția șomerilor se modifică treptat.
Dacă în trecut o parte importantă a resurselor era orientată către măsuri active de ocupare – stimularea angajatorilor, mobilitatea forței de muncă sau primele de activare –, în prezent o pondere mai mare revine plăților directe reprezentate de indemnizațiile de șomaj.
Această schimbare poate avea mai multe explicații: reducerea finanțării unor programe active, diminuarea solicitărilor pentru anumite măsuri sau adaptarea politicilor publice la evoluția pieței muncii. Indiferent de cauză, diminuarea investițiilor în măsurile de reintegrare profesională ridică întrebări privind eficiența politicilor de ocupare pe termen lung.
Concluzie
În 2024, județul Bacău a înregistrat una dintre cele mai accentuate reduceri ale cheltuielilor pentru protecția socială a șomerilor, peste ritmul consemnat la nivel regional și național. Deși indemnizațiile de șomaj au crescut semnificativ, fondurile destinate măsurilor active de ocupare și stimulării angajării au fost diminuate.
Această evoluție arată că accentul politicilor de ocupare pare să se deplaseze de la sprijinirea reintegrării rapide pe piața muncii către susținerea financiară directă a persoanelor aflate în șomaj. Rămâne de văzut dacă această orientare va contribui la reducerea șomajului pe termen lung sau dacă va limita eficiența programelor destinate revenirii în activitate.
