Consumul alimentar al locuitorilor din Regiunea Nord-Est continuă să poarte amprenta tradițiilor culinare, dar și a nivelului veniturilor, care rămâne sub media națională. Datele statistice arată că moldovenii consumă mai mult lapte, ouă, cartofi și băuturi alcoolice decât media națională, în timp ce consumul de carne, pește, produse de panificație și fructe rămâne sub nivelul înregistrat la nivelul întregii țări. Aceste diferențe reflectă atât specificul alimentar al regiunii, cât și puterea de cumpărare mai redusă, într-o zonă care continuă să fie cea mai puțin dezvoltată economic din România.
Mai puțină pâine, mai multe ouă și lapte
Unul dintre cele mai interesante aspecte este apropierea consumului de pâine de media națională. În 2024, un locuitor al Regiunii Nord-Est a consumat, în medie, 6,02 kg de pâine și produse de franzelărie pe lună, față de 7,24 kg la nivel național. În ultimii șase ani, consumul de pâine s-a redus atât în regiune, cât și în întreaga țară, semn al diversificării alimentației și al schimbării preferințelor alimentare.
În schimb, moldovenii rămân printre cei mai mari consumatori de ouă, consumul mediu ajungând la 16,75 ouă pe persoană pe lună, comparativ cu 15,42 ouă la nivel național. De asemenea, consumul de lapte este mai ridicat în regiune (6,08 litri/lună) decât media României (5,38 litri/lună), confirmând importanța produselor lactate în alimentația gospodăriilor din Moldova.
Carnea și peștele, încă sub media națională
Diferențele cele mai evidente apar la consumul de produse cu valoare adăugată mai mare.
În 2024, locuitorii Regiunii Nord-Est au consumat în medie 1,59 kg preparate din carne pe lună, ușor peste nivelul din anii anteriori, dar încă peste? Nu. Media națională a fost de 1,55 kg, ceea ce indică un consum apropiat. În schimb, la carnea proaspătă, consumul regional (4,07 kg) este foarte apropiat de media națională (4,03 kg).
Diferența cea mai mare rămâne la pește, unde consumul regional a fost de 0,85 kg pe persoană pe lună, comparativ cu 0,77 kg la nivel național, ceea ce arată că, surprinzător, regiunea depășește ușor media țării la acest capitol.
Cartofii rămân alimentul de bază
Specificul gastronomic al Moldovei se observă și în consumul ridicat de cartofi. În 2024, fiecare locuitor al regiunii a consumat, în medie, 3,51 kg de cartofi pe lună, comparativ cu 3,09 kg la nivel național.
În același timp, consumul de legume a ajuns la 8,31 kg lunar, ușor sub media României (8,89 kg), însă în creștere față de anii precedenți. Și consumul de fructe a continuat să avanseze, atingând 4,48 kg pe lună, apropiindu-se de media națională de 4,58 kg.
Aceste evoluții indică o diversificare treptată a alimentației și o orientare către produse proaspete, tendință observată la nivelul întregii țări.
Mai puțin mălai și fasole decât în trecut
Produsele considerate tradiționale în alimentația rurală își pierd treptat din importanță.
Consumul de mălai a scăzut constant în ultimii șase ani, ajungând la 1,35 kg pe persoană pe lună, iar consumul de fasole boabe și alte leguminoase s-a redus la 0,35 kg lunar. Evoluția este similară celei observate la nivel național și reflectă schimbarea obiceiurilor alimentare și diversificarea ofertei din comerț.
Apa îmbuteliată câștigă teren
Una dintre cele mai spectaculoase evoluții este creșterea consumului de apă minerală și băuturi nealcoolice.
În Regiunea Nord-Est, consumul mediu a crescut de la 4,64 litri pe persoană în 2019 la 5,45 litri în 2024, în timp ce media națională a urcat la 8,26 litri. Tendința sugerează schimbarea preferințelor consumatorilor și orientarea către produse nealcoolice.
În același timp, consumul de băuturi alcoolice rămâne mai ridicat în regiune (3,36 litri/lună) decât media națională (2,65 litri/lună), ceea ce confirmă un obicei de consum specific Moldovei.
Consumul alimentar reflectă nivelul de dezvoltare economică
Diferențele dintre Regiunea Nord-Est și media națională nu sunt întâmplătoare. Regiunea continuă să înregistreze unul dintre cele mai reduse niveluri ale PIB-ului pe locuitor și ale veniturilor salariale din România, ceea ce influențează direct structura consumului alimentar.
Cu toate acestea, evoluția ultimilor ani arată că alimentația moldovenilor devine tot mai diversificată. Scade consumul produselor tradiționale precum pâinea și mălaiul, în timp ce cresc consumul de fructe, legume, apă îmbuteliată și produse cu valoare nutritivă mai ridicată. Chiar dacă puterea de cumpărare rămâne sub media națională, tendințele de consum indică o apropiere treptată de modelul alimentar observat în restul țării și o schimbare a preferințelor către o dietă mai variată și mai echilibrată.
