ActualitateBacăul paradoxal: mai puțini oameni la muncă, dar și mai puțini șomeri

Bacăul paradoxal: mai puțini oameni la muncă, dar și mai puțini șomeri

Dacă în cazul forței de muncă povestea Bacăului este una a scăderii lente, în zona șomajului lucrurile par, la prima vedere, surprinzător de bune. Prea bune, poate. În ultimii ani, numărul șomerilor înregistrați în județ a scăzut constant. De la peste 11.000 de persoane în 2019, Bacăul ajunge în 2024 la aproximativ 4.093 de șomeri. Este o reducere masivă, de aproape două treimi, care, în mod normal, ar indica o economie în plină expansiune. Dar realitatea este mai nuanțată.

Rata șomajului: în scădere abruptă, sub media regională

Rata șomajului în Bacău urmează aceeași traiectorie descendentă:

  • 5,2% în 2019
  • 2,2% în 2024

Comparativ:



  • România: 3,3%
  • Regiunea Nord-Est: 4,9%

➡️ Bacăul ajunge astfel sub media națională și mult sub cea regională, ceea ce, teoretic, îl plasează într-o poziție favorabilă.

Explicația reală: nu crește ocuparea, scade baza

Aici apare paradoxul.

Scăderea șomajului nu este însoțită de o creștere vizibilă a populației ocupate. Dimpotrivă — forța de muncă totală scade.

➡️ Cu alte cuvinte, nu avem neapărat mai mulți oameni angajați, ci mai puțini oameni care caută un loc de muncă.

Explicațiile sunt cunoscute:

  • migrația externă continuă
  • retragerea din activitate (pensionare, descurajare)
  • reducerea populației tinere

Șomajul scade, dar nu pentru că economia „absoarbe” oameni, ci pentru că o parte dintre ei dispar din statistici.

Structura șomajului: vulnerabilitate la nivel de educație

Datele arată clar unde este problema reală:

  • majoritatea șomerilor provin din rândul celor cu studii primare sau gimnaziale
  • urmează cei cu studii liceale
  • șomerii cu studii superioare sunt foarte puțini

➡️ Asta indică o problemă structurală:
piața muncii nu reușește să integreze forța de muncă slab calificată.

Un alt semnal: tot mai puțini beneficiari de indemnizație

Numărul celor care primesc indemnizație de șomaj este relativ redus și în scădere.

Crește însă ponderea celor care:

  • nu mai beneficiază de sprijin
  • sau nu mai sunt înregistrați deloc

➡️ Este un indiciu clar că o parte din șomaj devine „invizibil” — oameni care ies din sistem fără să intre neapărat în câmpul muncii.

Diferențe între femei și bărbați

Rata șomajului este relativ apropiată între sexe, dar:

  • bărbații au, în general, o rată ușor mai mare
  • diferențele nu sunt însă majore și nu indică un dezechilibru structural puternic

➡️ Spre deosebire de ocupare, unde diferențele sunt mai clare, șomajul este relativ echilibrat.

Concluzie: șomaj mic nu înseamnă neapărat economie sănătoasă

Privite izolat, cifrele arată bine: șomaj în scădere, sub media națională, mult sub media regiunii.

Dar puse în context, ele spun altceva:

  • Bacăul nu creează suficientă ocupare
  • populația activă scade
  • iar o parte din șomaj dispare din statistici, nu din realitate

➡️ Este imaginea unei piețe a muncii care nu explodează, ci se contractă.

Iar în acest tip de economie, „șomaj mic” poate fi, paradoxal, un semn de slăbiciune, nu de forță.

spot_img
spot_img