Interviu cu Costi Zărnescu, inițiatorul proiectului La Kubjdeuci de la Agapia
– Domnule Zărnescu, de ce încă un proiect turistic? Județul Neamț are deja sute de pensiuni și unități de cazare. Ce aduce nou La Kubjdeuci?
– Nu ne-am propus să construim încă o pensiune. Ne-am propus să construim un loc care să aparțină firesc acestei zone. Agapia nu este doar un punct pe hartă. Este un loc încărcat de istorie, spiritualitate și cultură. Ai mănăstirile Agapia și Văratec, ai Humuleștiul lui Ion Creangă, Codrii de Aramă și Pădurea de Argint ale lui Mihai Eminescu. Ar fi fost păcat să venim aici cu o arhitectură fără identitate, care putea fi construită la fel de bine oriunde în lume. La Kubjdeuci încearcă să aducă împreună confortul prezentului și spiritul acestui loc.
– Numele proiectului este unul neobișnuit. Cum s-a născut „La Kubjdeuci”?
– Recunosc că a pornit dintr-o joacă. Noi dezvoltăm de mulți ani conceptul „KUB”, iar când am ajuns la Agapia primul lucru la care ne-am gândit a fost celebra Bojdeucă a lui Ion Creangă. Așa a apărut „Kubjdeuci” — o combinație între universul nostru „KUB” și celebra Bojdeucă a lui Ion Creangă. Ni s-a părut cea mai frumoasă modalitate de a lega un proiect contemporan de identitatea acestui loc. Cred că numele spune foarte bine ce vrem să facem: să aducem un proiect modern fără să rupem legătura cu trecutul.
– De ce ați ales tocmai Agapia?
– Pentru că este unul dintre cele mai valoroase locuri din România și, paradoxal, încă insuficient pus în valoare din punct de vedere turistic. În multe țări europene, turismul cultural reprezintă unul dintre principalele motoare ale economiei locale. Oamenii călătoresc sute sau chiar mii de kilometri pentru a vizita monumente istorice, sate autentice sau locuri legate de mari personalități. Noi avem aici un patrimoniu extraordinar: Mănăstirile Agapia și Văratec, Cetatea Neamțului, Casa Memorială Ion Creangă, Codrii de Aramă și Pădurea de Argint. Sunt locuri care spun o parte importantă din povestea României. Și totuși, de cele mai multe ori, turistul vine câteva ore, vizitează unul sau două obiective și pleacă mai departe. Prin La Kubjdeuci încercăm să schimbăm puțin această logică. Ne dorim să oferim oamenilor un motiv să rămână două, trei sau chiar patru zile, să descopere zona în ritmul ei și să transforme o simplă vizită într-o experiență. Dacă vom reuși asta, cred că nu câștigă doar proiectul nostru, ci întreaga comunitate.
– Există voci care spun că proiectele turistice moderne riscă să altereze farmecul satului românesc. V-a preocupat acest lucru?
– Foarte mult. De fapt, acesta a fost unul dintre primele lucruri la care ne-am gândit. Era foarte simplu să construim niște case moderne, cu acoperiș plat și multă sticlă. Dar am simțit că aici nu ar fi fost potrivit. Am preferat o arhitectură inspirată din casele tradiționale moldovenești, reinterpretată astfel încât să ofere confortul pe care îl caută turistul de astăzi. Mi-ar plăcea ca peste ani oamenii să spună că La Kubjdeuci completează frumusețea locului, nu că încearcă să o schimbe.
– Dincolo de poveste, proiectul are și o componentă investițională. Cui i se adresează?
– În primul rând oamenilor care cred în investițiile reale. Nu vorbim despre produse financiare complicate. Cumperi o casă de vacanță, împreună cu terenul aferent, iar proprietatea este intabulată pe numele tău, exact ca orice alt imobil. Nu vorbim despre părți sociale, cote abstracte sau mecanisme greu de înțeles. Diferența este că această casă poate produce venit atunci când nu o folosești. Mulți dintre cei interesați sunt români din diaspora care își doresc să aibă din nou ceva „acasă”. Alții sunt investitori care vor să își diversifice economiile într-un activ pe care îl pot vedea, folosi și transmite mai departe.
– Cum funcționează concret acest model?
– Am vrut ca proprietarul să fie cel care alege. De aceea oferim două variante. Prima este destinată celor care își doresc un venit complet pasiv. Noi administrăm întregul complex, ne ocupăm de rezervări, promovare, comunicarea cu turiștii, curățenie, utilități și toate cheltuielile operaționale. A doua variantă este pentru cei care vor control total asupra proprietății. Își folosesc casa ori de câte ori doresc, iar noi intervenim doar atunci când aleg să o închirieze, printr-un serviciu de management profesionist. Mi se pare normal ca fiecare proprietar să poată decide singur cât de implicat vrea să fie.
– Și dacă cineva vă întreabă direct: „Este o investiție sigură?”
– Eu evit întotdeauna promisiunile absolute. Putem vorbi despre estimări, despre scenarii și despre experiența pe care am acumulat-o administrând deja proiecte similare. Fiecărui client îi prezentăm toate ipotezele de calcul și explicăm foarte clar că rezultatele depind de gradul de ocupare și de evoluția pieței. Cred că transparența este cea mai bună strategie pe termen lung. Sigur este insa ca in toate proiectele in care ne-am implicat randamentul a fost peste medie. La noi pe site gasiti cateva cifre relevante in acest sens, cifre concrete .
– Ce va găsi turistul atunci când ajunge la La Kubjdeuci?
– Ne dorim să găsească mai mult decât o cazare. În prima etapă construim opt case de vacanță, o piscină exterioară și un mini-centru SPA. În etapa următoare vom dubla capacitatea și vom adăuga o sală comună pentru evenimente. Dar, dincolo de facilități, sper să găsească liniște. Să plece dimineața spre Agapia, Văratec sau Cetatea Neamțului, să se întoarcă seara și să simtă că a avut cu adevărat câteva zile de vacanță.
– Ce câștigă comunitatea locală dintr-un astfel de proiect?
– Cred că un proiect turistic este cu adevărat reușit doar atunci când dezvoltă și comunitatea din jur. Turistul nu consumă doar cazare. Merge la restaurantele din zonă, cumpără produse locale, vizitează obiective turistice, folosește servicii și recomandă locul altor oameni. Mi-ar plăcea ca La Kubjdeuci să contribuie la faptul că vizitatorii nu mai petrec doar câteva ore la Agapia, ci aleg să rămână două sau trei zile. Dacă reușim acest lucru, câștigă toată zona.
– Cum vedeți proiectul peste cinci ani?
– Nu mi-aș dori ca lumea să spună doar că am construit un complex frumos. Mi-ar plăcea să spună că am creat o destinație. Să existe familii care revin an de an, copii care cresc venind aici și oameni care asociază Agapia cu una dintre cele mai frumoase vacanțe ale lor. Dacă vom reuși asta, atunci proiectul și-a atins scopul.
– Dacă ar trebui să convingeți un cititor într-o singură propoziție să descopere La Kubjdeuci, care ar fi aceea?
I-aș spune simplu: „România nu duce lipsă de locuri extraordinare. Duce lipsă de proiecte care să le pună cu adevărat în valoare. Dacă La Kubjdeuci va reuși să convingă oamenii să mai petreacă încă două zile la Agapia, atunci voi considera că ne-am atins obiectivul.”
