Noile date publicate de Eurostat confirmă o tendință care se conturează de mai bine de un deceniu: Uniunea Europeană are din ce în ce mai puține animale de fermă. În 2025, statele membre dețineau 131,5 milioane de porci, 71,6 milioane de bovine, 55,3 milioane de ovine și 10,2 milioane de caprine. Toate aceste efective sunt mai mici decât în anul precedent, iar comparația cu 2015 arată un declin și mai accentuat.
La prima vedere, reducerile de 0,4% sau 0,5% față de 2024 par nesemnificative. Însă, privite în perspectivă, ele descriu o transformare profundă a agriculturii europene. În doar zece ani, Uniunea Europeană a pierdut aproape 9% din efectivele de porcine, aproape 10% din bovine, peste 12% din ovine și aproape 18% din caprine.
De ce scad efectivele?
Există mai multe explicații care se suprapun.
În primul rând, costurile de producție au crescut considerabil. Furajele, energia, combustibilii și forța de muncă sunt mult mai scumpe decât în urmă cu un deceniu, iar numeroase ferme, în special cele familiale, nu mai reușesc să fie rentabile.
În al doilea rând, politicile europene de mediu exercită o presiune suplimentară asupra sectorului zootehnic. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, limitarea utilizării terenurilor și noile cerințe privind bunăstarea animalelor determină mulți crescători să își reducă efectivele sau chiar să renunțe la activitate.
Nu în ultimul rând, schimbarea preferințelor consumatorilor influențează piața. Consumul de carne de vită și de porc stagnează sau chiar scade în multe state occidentale, în timp ce alternativele vegetale câștigă teren, chiar dacă nu într-un ritm spectaculos.
O problemă de securitate alimentară?
Reducerea efectivelor nu înseamnă automat că Europa va rămâne fără carne sau lapte. Productivitatea fermelor a crescut, iar tehnologia permite obținerea unor producții mai mari cu mai puține animale.
Totuși, tendința ridică semne de întrebare privind securitatea alimentară pe termen lung. Dacă producția internă continuă să scadă, Uniunea Europeană ar putea deveni tot mai dependentă de importuri din state care aplică standarde de mediu și de bunăstare a animalelor mai puțin stricte decât cele europene. În acest caz, emisiile și impactul asupra mediului nu dispar, ci sunt transferate în afara granițelor Uniunii.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru România, datele europene reprezintă și un semnal de alarmă. Zootehnia românească se confruntă de ani buni cu dificultăți: pesta porcină africană a redus dramatic efectivele de porci, fermele mici dispar, iar importurile de carne și produse lactate rămân ridicate.
În același timp, România dispune încă de resurse importante: suprafețe agricole extinse, pășuni naturale și tradiție în creșterea animalelor. Dacă investițiile în modernizare și biosecuritate vor continua, declinul european ar putea reprezenta chiar o oportunitate pentru producătorii români de a ocupa o parte din piața comunitară.
O schimbare structurală
Scăderea efectivelor de animale nu este un fenomen conjunctural, ci unul structural. Agricultura europeană trece printr-o transformare în care obiectivele climatice, eficiența economică și schimbarea obiceiurilor de consum redesenează întregul sector.
Provocarea pentru Uniunea Europeană va fi găsirea unui echilibru între protejarea mediului și menținerea unei producții agricole suficiente pentru a asigura independența alimentară. Datele Eurostat arată că acest echilibru devine tot mai dificil de atins, iar următorii ani vor demonstra dacă reducerea efectivelor este rezultatul unei adaptări controlate sau începutul unei dependențe crescute de importurile agroalimentare.
