Despre Răzvan Ciobanu am mai scris în urmă cu trei luni, atunci când câștigase Cupa României U23, la Sighet, și reținusem că antrenorul său, Relu Auraș, își punea speranțe că îl va ridica pe acest boxer până la a emite pretenții de medalie olimpică, după cinci-șase decenii de „secetă” românească la categoria grea. Conform statisticilor, ultimul medaliat supergreu al României la Jocurile Olimpice a fost Mircea Simon, în 1976, învins în finala cu celebrul cubanez Teofillo Stevenson. Deoarece subiectul mi s-a părut incitant, l-am abordat pe reputatul antrenor Relu Auraș.
„Să-l faci boxer mare”
–Domnule Auraș, cred că despre Răzvan Ciobanu am mai scris, nu doar acum, când a cucerit medalia de argint la Cupa României (Seniori). Este el în graficul spre JO?
–Într-adevăr, aveți o memorie bună. Răzvan are mari calități. Mi-a fost adus în urmă cu doi-trei ani de maestrul Vasile Nistor (fost campion european în 1991 – n.r.), de la Fălticeni, care mi-a spus „maestre Auraș, eu atât am putut să-l duc, acum te rog să te ocupi de el și să-l faci boxer mare, așa cum ai făcut cu atâția alți boxeri”. Într-adevăr, are stofă și ne-am pus pe treabă. Nu a fost ușor. Dar, chiar în acest an, am reușit să spargem gheața și l-am scos campion la Cupa României U23. Am reușit, după multe insistențe, ca antrenorii de la lotul național de Seniori să-l selecționeze, în luna mai. Moment în care ați făcut și dvs. articolul, în care mi-am exprimat speranța că îl voi duce la JO, cu șanse la medalii. Și pentru ilustrarea căruia v-am furnizat fotografii de la podiumul de premiere, cu Răzvan, cu mine, cu maestrul Vasile Nistor și alții.
„Mă bucur că s-au găsit bani pentru el”
–Care este stadiul în atingerea acestui obiectiv?
-Din păcate, nu este de-ajuns să știi să pregătești un boxer de o asemenea perspectivă. Când el ajunge la un anumit nivel, are nevoie și de o susținere financiară pe măsură. Noi, SCM Bacău, atâta am putut să-i asigurăm, 2500 lei lunar. În urmă cu o lună, cei de la CSM (Bacău) i-au oferit suma de 5500 lei pe lună (??!), o sumă pe care o consider fabuloasă, așa că am fost nevoit să îi dau transferul. Este adevărat că partea financiară trebuie îmbinată cu o bună pregătire. Adică, la „facultate” trebuie profesori universitari, nu învățători. Dar, atâta timp cât va fi la lotul național, în cantonament continuu acolo, va fi OK. Mă bucur că s-au găsit bani pentru susținerea sportivului și că a rămas în Bacău. Doresc ca Ciobanu să ajungă la Olimpiadă. Cel puțin, acesta a fost obiectivul meu cu el.
–Eu am scris, citând pe altcineva, că s-a autodepășit acum, la Cupă. Așadar, este pe drumul cel bun?
–El era favorit la locul 1. Nu avea cum să se autodepășească, iar finala a pierdut-o în fața unui pugilist de 30 de ani fără un palmares deosebit. Acest argint, deloc rău, are nevoie totuși de corecția necesară, atât din punct de vedere al moralului, cât și al pregătirii sportive, dacă este cazul.
–O corecție „universitară”?
–Cu siguranță, pentru că așa trebuie. Și știu că la lot există specialiști adevărați, care se pricep să evalueze corect și să ajusteze din mers.
În marea performanță, banul nu e primordial
–Oferta celor de la CSM a fost ceva implacabil?
-Partea financiară primită de la club este o motivație în plus, deci a fost ceva pozitiv. Dar să știți că în marea performanță banul nu este primordial. E foarte bine că i se oferă o sumă de la club, dar dacă, presupunând că ai salariu mic, însă ai valoare și confirmi prin rezultate, banii vor veni și ei, deloc puțini. Cluburile și federațiile răsplătesc rezultatele. În plus -marele plus, de fapt -, Comitetul Olimpic și Ministerul Sportului au grijă ca celor ce obțin titlul european, medalii la campionatele mondiale JO să li se ofere sume considerabile. Și li se acordă rentă viageră pe viață, care nu este mai mică de 6000 lei lunar. Asta ar trebui să aibă în vedere oricare sportiv și oricare antrenor pentru sportivii lui: valoarea confirmată prin rezultate te poate aranja pentru tot restul vieții.
