- criza Bacalaureatului și protestele profesorilor, semnalul unui sistem neglijat
Într-o declarație politică susținută în plenul Parlamentului, senatorul AUR de Bacău, Daniela Ștefănescu, a abordat una dintre cele mai tensionate teme ale momentului: protestele anunțate de profesori și criza care planează asupra examenului de Bacalaureat.
Senatorul atrage atenția că nu este vorba despre o simplă revendicare sindicală, ci despre simptomele unei crize profunde, sistemice, ignorate de prea mult timp de autorități. „Nu e un paradox că profesorii reintră în grevă exact când elevii intră în vacanță”, a declarat Ștefănescu de la tribuna Parlamentului.
„Este încă o dovadă că sistemul de educație din România nu este în pauză, ci în colaps.” Potrivit acesteia, protestul cadrelor didactice nu este motivat de privilegii, ci de cerințe fundamentale: decență, respect și respectarea promisiunilor făcute deja de statul român.
După un an școlar în care au lucrat în condiții dificile, cu bugete subdimensionate și lipsă de predictibilitate, profesorii au ajuns din nou în punctul în care greva devine singurul instrument de presiune rămas. Senatorul AUR leagă direct criza din învățământ de scăderea alarmantă a numărului de candidați înscriși la Bacalaureat.
„Nu vorbim despre o generație mai slab pregătită, ci despre una tot mai abandonată. Un sistem care nu oferă sprijin real tinerilor este un sistem care produce resemnare, nu performanță.”
Declarația subliniază faptul că, dincolo de salariile insuficiente, dascălii se confruntă cu un întreg ecosistem ostil: infrastructură precară, programe depășite, lipsă de consiliere și decalaj uriaș între ceea ce se promite și ceea ce se livrează.
Acest lucru îi afectează nu doar pe profesori, ci și pe elevi, generație după generație. „Educația nu mai poate fi tratată ca o cheltuială. Este o investiție sau va deveni cea mai mare pierdere strategică a națiunii noastre”, a avertizat Ștefănescu.
În încheiere, senatorul AUR și-a reafirmat sprijinul pentru revendicările profesorilor, nu doar prin discursuri, ci și prin „vot, inițiativă și presiune instituțională constantă”. Ea a cerut Ministerului Educației și Guvernului României să trateze criza actuală cu toată seriozitatea, avertizând că nu poate exista un proiect real de „Românie Educată” fără investiții consistente și responsabile în școală.
Declarația a fost primită cu reacții diverse în Parlament, dar este de așteptat să alimenteze dezbaterea publică privind starea educației și responsabilitatea statului față de viitorul elevilor și al profesorilor.
