Din această lună, cei care ajung la agențiile loto pentru a cumpăra un bilet la jocurile organizate de stat sunt obligați să prezinte un document prin care să se identifice. Cerința a fost impusă tuturor organizatorilor de jocuri de noroc, cu scopul de a combate dependența în rândul românilor.
De acum încolo, pasionații de loterie sunt obligați să prezinte documentul de identitate, pentru a putea cumpăra un bilet. Noutatea a fost inclusă într-un normativ – Legea 326 din 28 noiembrie 2022 – care modifică legislația privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc – Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2009. Potrivit noii legi, „organizatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în incinta locațiilor în care se organizează și se exploatează jocuri de noroc și vor ține evidența, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora”. Normativul mai prevede că „organizatorii de jocuri de noroc întocmesc, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile”.
Reacții
Cert este că Loteria Română nu a comunicat nimic pe canalele oficiale, cel mai îndemână fiind propriul site, ci doar a trimis în teritoriu, agențiilor proprii, dar și colaboratorilor – mandatari – o notă de informare cu acest subiect. De altfel, anunțul poate fi citit în orice punct de joc al Loteriei. Teoretic, prin această decizie s-a dorit combaterea dependenței de jocuri de noroc, știut fiind că mulți români se confruntă cu această problemă. Practic, însă, măsura nu a făcut decât să inflameze opinia publică, enervându-i mai ales pe cei care ajung într-o agenție loto doar ocazional, în special când se adună sume mari din reporturi. Practic, nu există agenție loto unde să nu se iște un mic scandal pe această temă, oamenii revoltându-se de fiecare dată când li se cere actul de identitate. „Nu cred că am să vă dau nimic, domnișoară. Este un drept pe care mi-l încălcați. Vreau să știu cum mă veți obliga să vă dau buletinul. Ce, sunteți de la poliție și eu nu știu?”, este una dintre replicile pe care le-am auzit la o agenție loto. Cum era de așteptat, mulți dintre pasionații de loterie avansează tot felul de teorii, care mai de care mai ieșite din comun. Astfel, în vreme ce unii cred că „manevra” are legătură cu „partidele politice care vor să câștige alegerile prin colectarea de CNP-urilor”, alții cred că în, felul acesta, „se știe dinainte fiecare ce bilet a jucat și este mai ușor de atribuit câștigul”. „CNP-ul ar trebui să fie cerut minorilor care joacă la păcănele! Să oblige, mai întâi, casele de pariuri sportive sau sălile cu aparate, nu agențiile loto. Cine crezi că le va mai trece pragul, de-acum încolo?” „Și așa nu se știe niciodată cine a câștigat marele premiu. Ați văzut undeva că s-a «deconspirat» numele câștigătorului? Se spune doar că biletul «norocos» a fost jucat la nu știu ce agenție. Ei se justifică spunând că «omul nu a vrut să-și facă publică imaginea». Serios?”,
Se încalcă legea?!
Specialiștii în legislație consideră decizia drept o gravă încălcare a normelor GDPR – protecția datelor cu caracter personal, în condițiile în care „bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia și se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire”, așa cum stabilește legea nou introdusă, și nu cel mult nouă luni, cum prevede legislația GDPR. Mai mult, normativul încalcă și standardele europene în materie de date cu caracter personal, intrând în conflict cu legislația europeană. În aceste condiții, dacă nu se anulează prevederea nou introdusă, este posibil să apară reacții din partea UE, așa cum s-a întâmplat, în trecut, și în alte cazuri.
În prezent, numărul exact al persoanelor dependente de jocuri de noroc și de pariuri nu este cunoscut, oficial. Însă, potrivit estimărilor, în România, peste un milion de oameni pariază constant. Date mai vechi de 5 ani, relevă că existau 3.700 de agenții de pariuri, număr cel mai probabil cu mult crescut, în prezent. Un studiu GfK din 2016, arăta că 15% dintre români au jucat cel puțin o dată, într-o perioadă de un an. România se situa la acest capitol în media europeană (între 0,5% și 2%). Aceeași sursă arăta că 0,6% dintre practicanți au depășit linia divertismentului.
