Ce vrea să spună Isus prin „iubiţi-i pe duşmanii voştri”? Vrea să ne spună că trebuie să avem duşmani şi apoi, printr-o misterioasă metodă, trebuie să-i şi iubim? Sau vrea să spună că nu trebuie să avem duşmani? Ţinând cont de ceea ce Isus spune despre discipoli şi despre persecutorii lor, vedem că aici prin „duşmani” se înţelege cei care îi urăsc pe discipoli, şi nu cei pe care îi urăsc discipolii. Discipolii nu trebuie să urască pe nimeni. Dacă prin duşmani înţelegem cei pe care îi urâm, atunci creştinii nu ar trebui să aibă duşmani deloc. Dar dacă prin duşmani înţelegem cei care ne urăsc, atunci nu avem ce să facem ca să nu avem duşmani. Nu putem controla modul în care ne privesc alţii, putem doar controla modul în care îi privim noi, modul în care ne comportăm noi cu ei.
Discipolii au trăit într-o societate care îi ura şi care îi trata cu ostilitate. Ceea ce Isus le cere este să nu răspundă cu ură la ură sau cu ostilitate la ostilitate. Aceasta este o atitudine pe care Biserica, în cei două mii de ani ai ei, a avut uneori probleme în a o înţelege. Isus rămâne cel mai mare învăţător şi exemplu pentru non-violenţă – chiar şi după ce a fost supus unei ruşinoase execuţii publice pe cruce, a găsit puterea să spună: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac” (Lc 23,34).
Putem mai uşor să iertăm şi să nu ne comportăm violent cu duşmanii noştri – cu cei care ne urăsc, nu cu cei pe care îi urâm noi – amintindu-ne că ei trăiesc şi acţionează în ignoranţă şi că, într-o zi, adevărul va birui. Non-violenţa nu se limitează la mişcările sociale, ci trebuie practicată şi în familie şi în relaţiile interpersonale unde putem deveni victime ale violenţei verbale şi fizice. În timp ce trebuie să facem tot ce putem pentru a pune capăt situaţiilor abuzive, Evanghelia de aminteşte că ochi pentru ochi lasă ambele părţi din conflict oarbe. Judecata făcută altora este propria noastră judecată. Cu măsura cu care am măsurat şi judecat pe alţii, la fel ni se va măsura şi vom şi judecaţi şi noi.
Fericiţi vom fi dacă măsura judecăţii noastre faţă de alţii este milostivirea şi iertarea!
Pr. Richardo-Dominic Baciu
