Problema nu-i nouă şi nici nu va fi rezolvată curând: administraţiile locale reclamă permanent, fie la întocmirea bugetului, fie la rectificări, că au fost nedreptăţite. Unii spun că alocarea banilor de la bugetul naţional se face sau s-a făcut pe criterii politice, în funcţie de care partid sau coaliţie este la putere, alţii că s-a făcut pe „ochi frumoşi”, loialitate şi prietenii. Ce este specific anul acesta?
Majoritatea covârşitoare a primăriilor s-au bazat şi au aşteptat bani de la Guvern, proiectele lor s-au limitat la acest gen de finanţare: programele PNDL şi ale CNI. Au uitat cu desăvârşire (sau le-au ignorat) de fondurile europene, de miliardele de euro puse la dispoziţia României. Cauzele sunt multe şi unele au iz de folclor.
Mai trebuie amintit şi un alt fapt: când s-a dat liber la mărirea salariilor în primării, niciun primar nu s-a gândit că sacul are fund, în acest fel au rămas fără bani de cofinanţări şi, mai grav, de salarii, astfel adio bani europeni! Se reclamă modificarea legii bugetului, prin care unele capitole de finanţare au fost puse exclusiv pe seama bugetelor locale. Este un adevăr, mai ales că s-a făcut în timpul meciului, cum se spune în sport. Pe de altă parte, nu-mi imaginez că actualul guvern, interimar cum este, nu ar fi alocat mai mulţi bani dacă chiar îi avea. Îmi stăruie mereu în minte ce mi-a spus un director de spital: bani sunt, trebuie să ştii să-i cauţi!
N-a fost un an prea uşor, nici economic şi nici politic. Au fost ani şi mai grei, mulţi primari i-au trăit, şi tot au supravieţuit. Să împărţim bine, gospodăreşte banii primiţi, cu gândul la oameni şi nevoile lor. Peste 50 de comune nu au ce împărţi, deoarece nu au primit nimic.
Primarii, consiliile locale au învăţat ceva din lecţiile anului 2019, astfel că le pot folosi la întocmirea bugetelor şi a proiectelor pe anul viitor.
