Italianul este primul stranier care activează ca jucător de câmp din istoria clubului băcăuan. La 21 de ani, Alessandro are deja 60 de meciuri jucate în Liga a II-a și vrea să ajungă în B și cu „aviatorii”
Popovici i-a relansat cariera
A jucat în B cu Ceahlăul, Sport Club Bacău și Foresta Suceava. La ultimele două echipe, sub comanda lui Cristi Popovici. Și se pregătește să o facă și cu Aerostar. Tot cu Popovici antrenor. „Lui nea’ Cristi îi datorez foarte mult. Inclusiv faptul că sunt acum aici, la Aerostar. De fapt, dacă nu era el, mă lăsam de fotbal”. Cuvintele aparțin fundașului italian Alessandro Masella. Născut pe 26 octombrie 1996, la Roma, Masella a crescut din punct de vedere fotbalistic la Pro Roma, Lazio și tineretul Perugiei. De lansat, s-a lansat însă în România. Și tot aici și-a relansat cariera. Chestia cu „dacă nu era Cristi Popovici, mă lăsam de fotbal” nu e vorbă goală. În iarnă, Sandro își pusese ghetele în cui: „Mă decisesem să renunț. Parcă nu mai progresam”. Atunci a venit telefonul lui Popovici. Și oferta Aerostarului. „Am zis «da», convins că aceasta este provocarea de care aveam nevoie cu adevărat”, mărturisește stoperul de 1,95 m.
Două salarii în 12 luni
Sandro Masella s-a izbit de suficiente dificultăți în primii doi ani petrecuți în România. Ceahlăul și Sport Club au dat faliment. Iar Foresta a făcut și ea „crack” în urmă cu un sezon, când se afla în plină cursă spre Liga I. Problemele financiare nu l-au doborât. „Timp de 12 luni, la Piatra Neamț si Bacău nu am încasat decât două salarii, însă asta n-a fost o problemă. Nu venisem aici pentru bani, ci pentru a-mi construi o carieră”, spune Masella. Mai presus decât problemele financiare au fost cele medicale. În special pubalgia. Chiar și așa, însă, italianul a adunat 60 de meciuri în B: „Pentru un jucător de 21 de ani, nu-s deloc puține. Aceste jocuri mi-au permis să progresez mult. Iar nea’ Cristi Popovici a avut foarte multă răbdare cu mine. Chiar și atunci când greșeam pe teren”.
„Sigur, frate, cum să nu?”
La Aerostar, pe lângă Popovici, Sandro Masella a reîntâlnit alți coechipieri din perioada Sport Club și Foresta. Cum ar fi Cornel Căinari, „colegul meu de cameră din cantonamente”. Sau Ionel Mihălăchioae, „cel mai bun prieten al meu”. Și nu doar ei: „La Aerostar este o atmosferă foarte bună în vestiar, iar asta se vede și pe teren. Formăm un grup unit. Pe mine, cel puțin, toți m-au primit cu brațele deschise”. Masella vorbește bine românește. „Sigur, frate, cum să nu vorbesc? Româna se aseamănă cu italiana, iar când te stabilești, fie și temporar, într-o țară străină, consider că este obligatoriu să înveți limba. Eu am crescut mult ca om și ca fotbalist de când sunt aici, în România”, subliniază fostul mijlocaș central al juniorilor lui Lazio.
Ținta: Liga I
„Fundaș am ajuns mai târziu. M-a ajutat și fizicul”, spune Masella, care îi are ca modele pe Barzagli și Sergio Ramos. „Chiar dacă măsor 1,95, cred că trebuie să-mi îmbunătățesc jocul de cap. Mai ales că vreau să înscriu goluri și la Aerostar. Până acum, în B, am patru goluri marcate. Pentru un fundaș, marcarea de goluri constituie o frumoasă carte de vizită. Și, totodată, mai multe posibilități de transfer. Personal, am ca țel ajungerea în prima divizie. Mai întâi, însă, voi da totul pentru a promova cu Aerostar în B”, precizează Sandro Masella. Pasionat de tatuaje („am 12- mi le face fratele meu mai mare, care are un salon specializat”), Sandro ia în calcul un tatuaj special în cazul promovării Aerostarului: „Am deja tatuată o rândunică, al cărei zbor simbolizează libertatea. Dacă urcăm în B, e foarte posibil să optez pentru încă o pereche de aripi”.
Baschet și cașcaval pane
Dacă nu s-ar fi făcut fotbalist, Alessandro Masella ar fi ales baschetul. „E sportul care mă pasionează la culme”, spune Sandro. Crescut, ca orice italian, cu pizza și paste, Masella are și un fel românesc de mâncare preferat: „Cașcavalul pane. Eventual cu ceapă crudă. E o bunătate”.
