Monstrii din farfurie
Dusmanii de care ne temem cel mai tare, atunci cand muscam dintr-o rosie, sunt pesticidele, folosite in Romania si inainte de 89, si dupa. Dr. ing. Cezar Radescu, director la Unitatea Fito-Sanitara din cadrul Directiei Agricole, afirma ca “produsele pentru protectia plantelor, numite generic pesticide, sunt absolut necesare. In Romania, acestea nu sunt folosite excesiv, problema e ca mijloacele tehnice de aplicare sunt mai putin performante.” Azi exista erbicide pentru care doza e de 10 g/ha, iar in lipsa utilajelor, dispersarea e neuniforma. Totusi, “cele mai putin periculoase sunt fructele si legumele”, sustine dr. Radescu. Cu cat un aliment e mai intens procesat cu atat creste riscul de a contine E-uri. Dar rosiile coapte fortat? “Sunt tratate cu Etrel, substanta care nu face parte dintre cele avizate la ora asta”, spune specialistul. Nici nu se gaseste pe piata, dar e adus din Ucraina. Rosiile care au o dunga verde, sub pielita, e clar ca au fost coapte cu „tratament“. In privinta ingrasamintelor, care nu sunt interzise, importanta e cantitatea. Din dorinta de a obtine profit, unii agricultori folosesc doza tripla, dar sunt greu de descoperit. Din pacate, niciun judet din tara nu are laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide.
Hormonii de crestere sunt interzisi
“Exista un singur laborator, in Bucuresti, la 22 de milioane de locuitori”, arata ing. Ioan Chiriac, directorul DADR. Dr. Cezar Radescu afirma ca fructele si legumele lucioase, ca rosia si vanata, sunt mai putin periculoase decat cele cu puf si peri: “Castravetele are santuri, rugozitati, peri in care se pastreaza urme de pesticide. Noi tot timpul ne otravim, insa trebuie sa ne ferim cat putem: sa spalam fructele si legumele si sa le curatam de coaja.” Piersicele si capsunele, de exemplu, pastreaza mai mult pesticidele decat merele sau prunele. In cazul alimentelor procesate, atentia e indreptata spre conservanti, dar si acestia sunt greu de depistat. “Ne-ar trebui specialisti si laboratoare, e o problema de responsabilitate maxima, afirma seful DADR. Noi nu avem o lege unitara privind siguranta alimentelor. Securitatea alimentara inseamna sa ai ce sa mananci, iar siguranta, sa mananci sanatos.” Laptele e foarte perisabil si are niste norme speciale de pastrare si comercializare, de aceea e un aliment mult mai sigur. Nu vorbim de produsele care au termen de valabilitate 6 luni. “Iaurtul care tine 6 luni nu e iaurt adevarat, e iaurt reconstituit”, mort din punctul de vedere al bacteriilor. Sigura e si carnea autohtona, sustine Ioan Chiriac, care ne asigura ca in Romania nu se folosesc hormoni de crestere: “La bovine, concentratele proteice animale sunt interzise de la aparitia «bolii vacii nebune». Se utilizeaza doar concentratele vegetale.” Nu la fel e in SUA, unde hormonii de crestere sunt admisi, iar productia, cu 15 la suta mai mare. Prin urmare, sa fim atenti la eticheta! “Ideea e ca nu mori deodata, mori incet”, ne linisteste seful DADR. Cu cat procesarea carnii e mai complexa cu atat riscul de a inghiti E-uri e mai mare. Mai colorat, mai aromat, mai gustos inseamna mai strain de materia prima si mai bogat in substante de sinteza.
„Nu se stie cat de buna e soia“
Lumea medicala se fereste sa dea un verdict in ce priveste influenta asupra sanatatii populatiei a produselor modificate genetic. Si prudenta medicilor este pe deplin justificata. „Nu ma pot pronunta cu privire la efectele produselor modificate genetic, pentru ca nu exista studii in acest sens, ne-a spus dr.Gabriela Fetecau, medic specialist in diabet si boli de nutritie la copii. Nu a fost abordata aceasta problema la nicio manifestare stiintifica medicala. Dar eu spun ca ar trebui evitate. Eu, ca si individ, nu tolerez soia. Sunt si alte persoane, de exemplu, carora le fac rau produsele pe baza de soia. Unii sunt sceptici, pentru ca nu stiu ce contin produsele modificate genetic. Se fac tot felul de preparate din soia, dar nu se cunoaste cat de buna este aceasta.“ Oricum, medicii pediatri nu recomanda copiilor consumul de preparate din soia. Ei ii sfatuiesc pe parinti sa le dea copiilor produse cat mai naturale, autohtone, sa mearga pe o dieta echilibrata caloric si in substante nutritive, care sa contina in egala masura proteine, lipide si glucide. Medicii considera ca produsele cele mai sanatoase sunt cerealele, orezul si pastele fainoase, toate integrale, cartoful, sfecla, pastarnacul, varza, brocolli, kiwi (foarte bogat in vitamina C), nucile, bananele si alte fructe.
Carnea, cea mai periculoasa
Carnea contine de 8 ori mai multe pesticide fata de zarzavaturi si de 40 de ori, fata de radacinoase. Daca mancam fructe si legume tratate chimic, ne expunem la circa 10 pesticide pe zi, sustin ecologistii. Testele au aratat ca piersicile, capsunele, strugurii si perele au un mare continut de chimicale. In privinta legumelor, ardeiul gras, morcovii si salata verde au riscul cel mai ridicat de a contine substante nocive, se arata intr-un studiu editat in SUA. Carnea contine de 10 ori mai multe pesticide fata de fructe si de 11 ori fata de legume. Cele mai multe pesticide sunt in peste si carnea de pasare, mai exact 0,28 la suta. Laptele are 0,11 la suta, adica de 4 ori mai putin decat carnea, sustin specialistii. In ulei sunt 0,04 la suta, in zarzavat 0,036, adica de 8 ori mai putine pesticide decat gasim in carne. Fructele au 0,027 la suta pesticide, legumele 0,026 la suta, cerealele 0,008, adica de 35 de ori mai putine decat in carne, radacinoasele 0,007 la suta si cartofii 0,003 la suta, adica de 93,7 ori mai putine decat contine carnea.
