Bolile cauzate in cea mai mare parte de alimentatia nesanatoasa fac ravagii. La 14-15 ani tot mai multi copii ajung sa aiba peste 100 kilograme. Unii parinti sunt nepasatori. Batranii se intorc la bunele obiceiuri.
De la o luna la alta medicii depisteaza tot mai multi bolnavi cronic, printre care ponderea o au cei suferinzi de afectiuni generate si de alimentatia nesanatoasa. La sfarsitul anului 2009, in evidenta cabinetelor de specialitate erau 59.979 de hipertensivi, 9.432 persoane diagnosticate cu boala ulceroasa si 8.357, cu boli cerebrovasculare. Si tot in 2009 au fost diagnosticate 1.335 cazuri noi de diabet, la finele anului numarul persoanelor cu aceasta afectiune ajungand la 17.046. La aparitia tuturor acestor afectiuni contribuie in mare masura, pe langa alti factori, si cel al alimentatiei. Situatia este alarmanta si ne intrebam cati dintre bacauani constientizeaza acest lucru.
Ce mananca la scoala?
In ciuda interzicerii comercializarii in chioscurile din incinta unitatilor de invatamant a produselor alimentare care au un continut caloric mare, medicii se confrunta cu tot mai multe cazuri de copii obezi. Daca magazinele alimentare din curtea scolilor respecta legislatia, in schimb, celelalte din jurul unitatilor de invatamant nu se conformeaza. “Unii copii incearca sa inteleaga ca trebuie sa manance sanatos, altii, nu, ne-a spus dr. Gabriela Fetecau, specialist in diabet si boli de nutritie la copii. Multi elevi trec strada la chioscul de vizavi de scoala si isi cumpara de acolo produse nesanatoase. Prin urmare, continua sa se inregistreze o incidenta crescuta de copii obezi, mai ales in randul prescolarilor si al celor aflati la varsta pubertatii.” In prezent, dr. Gabriela Fetecau are in evidenta 30 de copii obezi pe care ii trateaza, dar fiecare medic pediatru si medic de familie are printre pacientii lui mai multe sau mai putine asemenea cazuri. Din 2009, de cand a fost introdus Programul national de combatere a obezitatii, multi copii cu aceasta problema, respectiv cei care au indicele de masa corporala mai mare de 30, beneficiaza de tratament specific gratuit. Sunt adolescenti intre 14 si 18 ani care au o greutate de 90 pana la 121 kg. “Au inceput sa se alerteze parintii mai mult ca in alti ani in ce priveste alimentatia copiilor lor. Vin mai multi acum care ni se adreseaza strict pentru obezitate. Dar, din pacate, sunt si familii care se intalnesc seara tarziu cu copiii lor si nici macar nu ii intreaba ce au mancat. Conteaza foarte mult educatia din familie”, a conchis dr. Gabriela Fetecau.
S-a terminat cu retetele bunicii
Romanii trecuti, azi, de 60 de ani stiu mult mai multe despre colesterol, despre bolile endocrine si accidentele vasculare decat bunicile noastre, care prin anii ‘70 preparau ciorbe cu prajeli, sosuri cu rantas si toata iarna gateau cu untura. Elena Apostol, 70 de ani, de la Centrul de zi “Dr. Stefan Ciobanu”, a slabit 15 kg de cand si-a facut un regim sanatos de hranire: “Am scos carnea de porc, grasimile, prajelile, nu mananc decat carne alba, de peste si de pasare, legume si fructe. La ora 17 e ultima masa. Seara iau un ceai sau un iaurt si o banana.” Nu posteste din cauza ca e bolnava de inima, dar ia spirulina, Q10, ulei de catina. Retetele din tinerete, preluate de la matusi, nu mai sunt folosite. “Totul e fiert sau inabusit! Nici zacusca nu mai fac. Ce rost are sa o tin cu saptamanile in camara si sa o mananc veche?” Aurica Ungureanu s-a axat pe salate de cruditati si lactate, iar Adela Nica, pe cereale. Grigore Ilies, 65 de ani, sustine ca, odata ajuns in supermarket, isi pune ochelarii si verifica tot ce cumpara: sa nu contina conservanti, sa nu aiba multe calorii, sa nu fie un produs expirat. Oricum, “nu cumparam mezeluri sau semipreparate, numai carne proaspata pentru gratar sau friptura.” Niciodata nu mananca seara. “Dimineata, imi fac o salata de sfecla rosie, telina, morcov, patrunjel si lamaie, la pranz, o ciorba, iar in rest, fructe si lactate. Mananc din 4 in 4 ore.” Elena Apostol are incredere in fructe, mai ales in kiwi, iar Stela Agache in carnea de ied si in laptele de capra, care nu contine colesterol. “Iau numai ulei de masline extravirgin, care e presat la rece. Margarina nu mai cumpar demult, mai bun e un cubulet de unt, iar mierea nu lipseste din casa”, spune Grigore Ilies. De vreo patru luni, face paine in casa: “Avem masina de facut paine si cumparam faina de la o moara. Faina, sare, apa si drojdie. Dintr-un kilogram de faina mancam trei zile paine.” Pentru toti, deviza nr. 1 este “Totul se fierbe”, iar deviza nr. 2, “Fara sare, fara zahar, fara E-uri”.
Numai gaini si gaste din curtea proprie
In Piata Centrala, oferta satisface si dependenta de E-urile din alimentele moderne, si preferinta pentru produsele si preparatele traditionale. O zacusca fara coloranti si conservanti sau un gem iesit parca din mainile bunicii pot fi gasite la tarabele de la etaj. In spatele marfurilor, numai oameni in varsta. Oameni care mai rotunjesc o pensie gratie indemanarii dobandite intr-o viata si retetelor mostenite de la parinti. Profira Tomorug, din Letea Veche, vinde cate putin din ce are in camara. Cele mai ochioase sunt borcanele cu dulceata. Capsunele si visinele sunt fierte dupa reteta clasica, fara strop de conservant. “Ce nevoie avem de chimicale? Putina lamaie ca sa nu se zahariseasca si gata. Toate produsele sunt «curate». Cum gatesc pentru mine si copii, la fel si pentru clienti.” Femeia ii are pe cei dragi plecati in Grecia. Nici acolo, pe meleaguri straine, copiii si nepotii nu si-au schimbat preferintele culinare. Tocmai de aceea, din Letea Veche pleaca spre Grecia pachete cu sunca, tochitura, carnati, malai, fasole, ardei, castraveti si varza murata, dulceata si chiar oua invelite in straturi de hartie. Nu lipsesc, evident, gainile taiate. “Si noi, acasa, numai carne din curtea noastra mancam. Un rasol de rata, o fasole facaluita si cu hrean, un spanac sau o ciulama de pui, ce poate fi mai bun?”
Cozonacii zboara spre America
Si Alexandrina Sandu trimite in strainatate din produsele pe care i le ofera pamantul din Racatau si Geoseni. Numai ca, de aceasta data, pachetele cu cozonaci si placinte trec oceanul spre America. “Nepoata mea a terminat facultatea si a ramas acolo. Ii este dor de mancarea cu care a crescut. I-am trimis de curand un pachet. A dus dulciuri la birou. Mi-a spus ca toata lumea s-a mirat de gust. Fata zice ca tare rele sunt dulciurile americane!” In fata femeii se insira ordonat pungutele cu muraturi, cele cu malai, miez de nuca si fasole. Clientii sunt, in general, oameni trecuti de prima tinerete. Acestia prefera sa dea pe un borcan de gem cu 50 de bani mai mult decat la supermarket, dar sa regaseasca aroma copilariei. La masa de alaturi, familia Pitica vinde malai auriu din graunte mari si sanatoase. Cei doi soti sunt suparati. Vanzarea nu mai merge. Doar cunoscatorii, tot mai putini, apreciaza malaiul de la moara din Radomiresti sau o fasole grasa. “Multi sunt salariati, ocupati si cumpara totul dintr-un loc, din magazine. De acolo mai iau si o pizza la pachet, mancaruri gata facute si e mai simplu. Si copiii nostri fac la fel. Asta-i viata.”
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru
