Dupa ce a fost eliminat in turul secund la "mondiale", Eusebiu Diaconu continua sa viseze la cea de-a treia Olimpiada din cariera
Balanta in echilibru intre limitele de sus si de jos ale performantei. Revenit de la "mondiale", unde a pierdut din primul meci, Eusebiu Diaconu vorbeste despre concursul de la Istanbul cu aceeasi naturalete cu care in alte ocazii si-a povestit reusitele de rasunet international. "Succesul este dulce, infrângerea amara, dar amândoua fac parte din sport. Nu poti sa fii mereu invingator", spune cel mai titrat luptator al Bacaului.
Lupta strânsa
In Turcia, unde au participat reprezentanti din peste 100 de tari, categoria 60 kg a avut 42 de concurenti la greco-romane. Eusebiu Diaconu a beneficiat de un tur liber, iar in runda a II-a a fost invins de sârbul Davor Stefanek. "Este a doua oara când ma bate, din pacate intr-un moment important. Eu l-am invins de patru ori pâna acum, dar nu mai conteaza", explica sportivul SCM-ului, adaugând ca "a fost o batalie mare. Suntem 10-15 sportivi care emitem pretentii la Olimpiada, dar au mers mai departe doar sase".
Turnee preolimpice
Eusebiu Diaconu vrea si el sa mearga mai departe. A pierdut primul tren spre Londra 2012, dar mai exista trei turnee preolimpice programate anul viitor. "Speranta moare ultima", subliniaza luptatorul SCM-ului. Cu completarea ca "vreau sa merg la Olimpiada, dar daca nu voi reusi nu va fi o tragedie. Asta este viata, asa este sportul. La un moment dat trebuie sa ai puterea sa te resemnezi, trebuie sa fii constient ca intr-o zi va trebui sa spui «stop»".
Sacrificii
Luptatorul nr. 1 al Bacaului ataca episodul Istanbul si dintr-o alta perspectiva. "Probabil ca in viziunea multora eram condamnat sa ma calific la Jocurile Olimpice. Lumea uita insa ca timpul trece si ca nu mai am 20 de ani", spune Eusebiu Diaconu, realizând si un mic remember competitional. "In ultimii 12 ani, daca luam in calcul numai campionatele europene si mondiale, a trebuit sa fac 24 de slabiri de câte 9 kilograme pentru a fi in categorie. Cine este aproape de sport stie ce inseamna asta".
Program
Intr-o viata dedicata sportului de performanta, Eusebiu Diaconu se gândeste si la momentul retragerii de pe saltea. "Cel mai greu este sa recunosti ca te apropii de finalul carierei. Trebuie sa poti sa fii sincer cu tine si sa stii când sa te retragi". Momentul retragerii nu este insa acum. In octombrie, Eusebiu Diaconu va merge sa concureze in campionatul Germaniei, dupa care isi va continua pregatirile in vederea turneelor preolimpice de anul viitor.
Atena, Beijing… Londra?
Dupa câteva zile petrecute alaturi de familie si prieteni, Eusebiu Diaconu o ia de la capat. "Viata este o lupta continua", mai spune sportivul bacauan, care inca isi urmareste visul olimpic. Cu maturitate si cu realism. "Nu mai am 25 de ani, ci aproape 31. Usor-usor, se apropie asfintitul in sport, nu rasaritul. Rasaritul meu a fost la 20 de ani, când am mers la prima Olimpiada". A fost Atena 2004, urmata de Beijing 2008. La orizont, Londra 2012.
Dana Popa
