Comisia de dialog social programata de Prefectura Bacau s-a reunit joi in formula largita. La intâlnire au fost invitati reprezentantii ONG-urilor, sindicatelor, dar si parlamentarii de Bacau. Singurul reprezentant al bacauanilor in Parlamentul României care a onorat invitatia fost deputatul Mihai Banu.
Comisia de dialog social de ieri a avut un singur punct de ordinea de zi. Este vorba de o dezbatere privind situatia socio-politica si economica a judetului nostru, motivata si de miscarile de strada care au debutat acum doua saptamâni. "In ultima perioada au fost actiuni de protest prin care categoriile sociale si-au manifestat nemultumirile venite din mai multe zone. Am vrut sa discutam ce s-a intâmplat, sa spunem adevarul, sa fim responsabili de tot ce se intâmpla, sa le ascultam doleantele, mai ales ca acestea vin de la cetateni care nu sunt organizati, nu se aduna sub o comanda politica", a explicat in deschiderea sedintei prefectul Constantin Scripat.
Fata de alte intâlniri, la aceasta sedinta Prefectura Bacau a invitat parlamentarii de Bacau sa participe. Chiar daca invitatiile au fost transmise la timp, doar deputatul PDL Mihai Banu a onorat invitatia. Absenta celorlalti parlamentari a fost motivata de prefectul Scripat prin conditiile meteo nefavorabile. "Dorim sa intarim rândurile reprezentantilor societatii civile. Va rog sa veniti cu propuneri ca acest doalog social sa fie mai eficient", le-a mai spus acesta interlocutorilor.
„Noi suntem vox populi”
Scopul intâlnirii a fost dezbaterea, iar opiniile nu s-au lasat asteptate. Reprezentantii sindicatelor sau ai societatii civile au fost vocali. Primul care a luat cuvântul a fost Mircea Olindaru, fost detinut politic, care, adresându-se prefectul, a spus "Noi suntem vox populi. Biroul nostru este in strada si vrem un dialog real. Am asteptat de la presedintele jucator cuvântul magic «demisie», alegeri anticipate, o noua structura politica", a spus acesta, dupa care a dat citire unei proclamatii intitulate "Pe marginea prapastiei".
„Unde sunt banii din contributiile noastre?”
Si problemele pensionarilor au fost pe ordinea de zi, mai ales ca mare parte din cei care au iesit la protestesunt tocmai persoane ajunse la vârsta a treia. "Foarte multi pensionari sunt nemultumiti de modul cum sunt tratati si de pensiile pe care le au in urma muncii pe care au prestat-o. Sa recunoastem ca sistemul de pensii nu functioneaza la parametrii la care ar trebui. Auzim statistici, dar rareori cineva informat si responsabil a prezentat cauzele care au dus la aceasta stare de lucruri si nici nu am vazut masuri eficiente pentru a redresa aceasta situatie", a spus Gheorghe Gavrila, din partea confederatiei Meridian. Acesta a argumentat si ca mare parte din constributiile sociale platite in timpul vietii este administrata prost si nu se regaseste ulterior in cuantumul pensiei.
Lipsesc planurile pe termen lung
Manole Chiriac, presedintele Sindicatului din Invatamânt a acuzat faptul ca "in România, pâna in 2012, nu s-au gândit decât programe pe termen scurt, de unde putem fura mult si repede. La viitor nu s-a gândit nimeni", asadar nu ne putem astepta sa culegem roade de acolo de unde nu am cultivat nimic. Iar economistii s-au aratat indignati de faptul ca nici una din propunerilor lor menite sa ne scoata din criza nu a gasit ecou la autoritatile centrale. "Daca economia nu functioneaza, nici unei categorii sociale nu ii va merge bine. Oamenii de afaceri nu sunt incurajati, iar la propunerile noastre trimise la autoritatile centrale nu am primit nici macar un raspuns", a aratat Mihai Tulbure, directorul Camerei de Comert si Industrie Bacau.
„Comoara este in spatiul rural”
Daca sindicalistii au venit cu plângeri, deputatul Mihai Banu a vorbit despre solutii. Solul si subsolul sunt comoara cea mai importanta a acestei tari si aici sunt solutiile economice, a argumentat acesta. "Raspunsul la crestere este tot in economie. 40 la suta din oameni sunt in rural, acolo trebuie programe. Daca am da la
600.000 de fermieri 20-50 hectare ar creste clasa mijlocie, iar diferenta de teren sa fie pentru pensionari sa faca agricultura part-time, sa isi rotunjeasca veniturile", a explicat Mihai Banu. Acesta a adus si argumente economice. Daca in UE media veniturilor la hectar este de 3.000 de euro, la noi in tara aceasta este de 300 de euro. Dar pentru agricultura la scara mare este nevoie de specialisti, terenuri compacte si promovare in rândul oamenilor. "Din pacate, nici un ministru si niciun Guvern nu a vazut acest lucru", a conchis Banu.
Andreea Gavrila
