Somerii mai in vârsta resping categoric ideea de recalificare. Si cei mai tineri sunt foarte reticenti. Toti se plâng, insa, ca ajutorul de somaj "este o bataie de joc". Dupa zeci de ani de munca, indemnizatia de somaj nu depaseste 4.200.000 lei vechi.
Printre someri, ideea de a-si schimba meseria este primita cu foarte multa reticenta de catre majoritatea dintre cei intervievati. Daca tinerii, inclusiv cei cu studii superioare, accepta, in mare masura, sa se recalifice intr-o alta meserie, in unele cazuri, inferioara pregatirii lor, in schimb, somerii mai in vârsta resping categoric propunerea Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau de a se reprofila intr-o ocupatie precum cea de confectioner, pentru care oferta de locuri de munca este generoasa. Ei isi exprima ferm opinia vizavi de aceasta, dar prefera sa ramâna in anonimat. "Am lucrat ca preparator paste, ne-a spus Elena P., 50 de ani. Ca sa ma calific in confectii la vârsta mea, nici nu poate fi vorba. Am probleme cu sanatatea. Doar la ambalarea produselor sa zic ca as putea face fata, dar in niciun caz sa lucrez la linie. Sa incerc bucatar, ma mai gândesc. Poate plecam dincolo, ca aici, in tara, nu mai e de trait. Notati aceasta, dar nu va dau numele." O asemenea atitudine am intâlnit si la alti someri, in vârsta, la care, este drept, nu mai poti avea pretentia ca la anii pe care ii au sa mai aiba puterea sa ia viata de la capat. Plin de amaraciune, Gheorghe Rafaila ne-a declarat: "Eu am 60 de ani. Sa zic ca ma recalific, dar cine ma mai primeste pe mine la lucru la vârsta asta!? Am lucrat zeci de ani ca instalator. In aprilie m-au dat in somaj. Nu am cautat si nici nu o sa caut de lucru, pentru ca nu am nicio sansa. Ma duc la tara sa cresc animale, acolo imi este speranta." Dar, din pacate, opinii similare au si somerii aflati in floarea vârstei. "Eu am fost sofer, faceam transport de marfa, ne-a spus Sorin I., in vârsta de 37 de ani. De la Fortele de Munca mi s-a propus sa ma inscriu la un curs de bucatar sau frizer. Nu-mi place nici acasa sa stau in bucatarie si sa gatesc. Despre frizerit, nici nu ma gândesc. As vrea sa plec din tara asta, si multi vor sa mearga in alta parte, sa vad atunci cui ii va mai lua guvernul nostru banii?! Scrieti asta!" La rândul ei, si Maria Macarie, in vârsta de 42 de ani, are acelasi punct de vedere, cu deosebirea ca nu vrea sa plece din tara: "Eu sunt zugrav-vopsitor. Am lucrat si ca bucatar, dar, din cauza stresului, m-am recalificat in constructii, insa, nici aici nu mai este de lucru. In confectii nu-mi convine sa muncesc din greu, asa cum stiu de la alte cunostinte care lucreaza la astfel de firme, pentru patru, cinci milioane de lei (vechi-n.n.). Dar nici nu cred ca este mai bine dincolo, in Italia, de exemplu, sau Spania. S-au stricat treburile si acolo. Cumatrul meu este in Spania de ani de zile si nu ramâne cu nimic din ce câstiga. Eu sper, totusi, ca imi voi gasi la noi de lucru".
"Nu-mi ajunge somajul nici pentru mâncare"
Toti cei abordati nu au alt venit decât indemnizatia de somaj. Ei se plâng de faptul ca dupa zeci de ani de munca, ajutorul de somaj pe care il primesc este o "bataie de joc". Elena P. ne-a mai spus: "Dupa 30 de ani de munca, imi dau un ajutor de 4.850.000 de lei. Este de râsul lumii. Ce sa fac cu numai atâtia bani? Fata imi e casatorita, are si ea greutatile ei, iar baiatul este student. Toti isi pun nadejdea in mine. Nu-mi ajunge somajul nici pentru mâncare". "Am avut indemnizatie de cinci milioane, dupa care mi-a micsorat-o la patru milioane doua sute. Isi bat joc de noi!" a afirmat si Gheorghe Rafaila. Sorin I. are un ajutor de somaj tot de 4.200.000 lei. Barbatul este casatorit, are un baiat la scoala si o fetita care implineste in martie doi ani. "In martie sotia iese din concediu de crestere a copilului si nu va mai lua indemnizatia. Nu stiu ce vom face dupa aceea!", ne declara, vadit ingrijorat.
Indemnizatie redusa cu 15 la suta
De la 1 iulie si indemnizatia de somaj a fost redusa cu 15 la suta, astfel ca sunt afectati atât actualii someri, cât si cei care isi vor pierde locul de munca in perioada urmatoare. Efectul este resimtit deopotriva si de unii si de altii, mai ales ca nici inainte ajutorul de somaj nu reprezenta o suma de invidiat. Indemnizatia de somaj a fost de 75 la suta din salariul minim brut pe economie, deci 450 lei, suma la care se adauga intre 3 si 10 la suta din media veniturilor salariale pe ultimele 12 luni, pentru cei cu o vechime in munca de cel putin trei ani. Un inginer electronist-electromecanic beneficia de 1.300 lei dupa zeci de ani de munca. Cei mai multi someri au avut, insa, salariul minim pe economie, incât ajutorul lor de somaj nu depasea 600 lei, chiar daca au o vechime mare in munca. Cât despre absolventi, ei aveau dreptul la un ajutor de somaj de numai 300 lei. De la 1 iulie, indemnizatia de somaj se calculeaza dupa aceeasi metodologie, dar a fost redusa cu 15 la suta pentru toti somerii, astfel ca absolventii, de exemplu, primesc doar 255 lei. Atât cât sa nu moara de foame!
Majoritatea somerilor, nivel scazut de pregatire
In cei aproape patru ani, de când România a aderat la Uniunea Europeana, in ce priveste nivelul de instructie a somerilor nu s-a schimbat aproape nimic. Doar faptul ca rândurile somerilor titrati s-au ingrosat foarte mult. Proportia, insa, intre cei cu o pregatire corespunzatoare si cei care au un nivel scazut de instructie a ramas aceeasi. In iunie 2008, potrivit statisticilor intocmite de catre AJOFM Bacau, din cei 11.525 de someri aflati la vremea respectiva in evidenta acesteia, 7.771 aveau doar studii elementare. Alti 2.177 terminasera o scoala profesionala, 1.352 absolvisera un liceu si numai 218, o facultate. Practic, 70 la suta dintre someri aveau un nivel de educatie scazut, nu aveau studiile complete, ci opt clase sau o scoala profesionala. In prezent, dintre cei 18.414 someri, existenti la sfârsitul lunii octombrie, 13.296 au scoala primara, gimnaziala sau profesionala. Alti 3.708 au terminat un liceu sau o scoala postliceala si 1.410 au studii superioare. Asadar, mai mult de 70 la suta dintre someri au nivelul unu de instructie. Nivelul scazut de educatie, evident, reprezinta un handicap serios pentru cei care vor sa lucreze intr-o tara membra a Uniunii Europene. Aceasta doreste ca, pâna in 2013, 70 la suta din absolventi sa ajunga, in ce priveste pregatirea profesionala, de nivelul III si IV. Aceasta inseamna ca majoritatea fortei de munca sa aiba cel putin liceul sau scoala postliceala.
„Scoala Comerciala si de Servicii" le intinde o mâna somerilor
Pentru someri a aparut inca o oportunitate de a se califica intr-o meserie care sa le asigure sanse mai mari pe piata muncii. Fundatia "Scoala Comerciala si de Servicii" Bacau le ofera aceasta posibilitate, ea fiind beneficiarul proiectului ID 75825 "O sansa somerilor tineri si de lunga durata din judetul Bacau pentru integrarea pe piata muncii", cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. In cadrul proiectului fundatia va derula, pentru someri, cursuri gratuite in meseriile de brutar, bucatar, ospatar, dulgher-tâmplar-parchetar, lucrator in structuri pentru constructii, lucrator instalator, dar si de cosmetician. "Avem un curs cu taxa, de cosmetician, la care cheltuielile ajung la cel putin 1.000 de euro de cursant, dar am zis sa venim si in sprijinul somerilor, pe care nu ii va costa nimic, ne-a declarat Maricica Sova, managerul executiv al fundatiei. Beneficiarii proiectului vor fi somerii indemnizati, dar si cei neindemnizati. Intr-un anumit procent, la fiecare curs vor fi cuprinsi si tineri someri sub 25 de ani si femei care au depasit vârsta de 45 de ani. Le vom asigura formarea profesionala, consilierea si medierea la absolvirea cursurilor in vederea gasirii unui loc de munca." Proiectul va avea ca rezultat calificarea unui numar de 120 de someri, din care cel putin 10 vor fi angajati. Dupa ce va fi identificat grupul tinta, fundatia va trece la consilierea lui, actiune care se va desfasura pe parcursul lunii decembrie. In ianuarie va fi demarat un curs de cosmetician, in Bacau, si altul, de brutar, in Moinesti. Somerii neindemnizati, care se vor inscrie la cursuri vor primi o subventie de aproximativ un milion de lei vechi. La cursuri sunt asteptati sa se inscrie inclusiv someri din localitatile rurale, aflate in apropierea oraselor in care se vor desfasura.
Calificam elevi, dar pentru cine?
In fiecare an de invatamânt, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau elaboreaza planul local de actiuni pentru invatamântul profesional si tehnic, care se coreleaza, cel putin pe hârtie, cu dezvoltarea economica a judetului, ocuparea fortei de munca, cerintele pietei muncii si demografia zonei.
Conform planului de scolarizare anual, elevii absolventi sunt astfel calificati in diferite meserii, dar nu-si gasesc insa locul si pe piata locala a muncii. Sunt deja unitati scolare care au renuntat la calificarile mai putin cautate pe piata muncii (sudor, mecanic, fabricarea produselor din lemn si, culmea, confectioneri imbracaminte) in favoarea claselor din domeniile comert, economic si industrie alimentara, solicitate in acest moment de agentii economici.
Paradoxuri
“Exista un paradox vizavi de faptul ca pe piata fortei de munca sunt cautati confectionerii de imbracaminte, iar in scoli nu se mai invata aceasta meserie. Motivul este acela ca salariile oferite si conditiile din acest domeniu nu mai sunt atractive. Mai mult, s-a observat in ultimii 3-4 ani ca unele scoli tehnice si-au propus initial clase din domeniul industriei textile si pielarie, de exemplu, dar nu au reusit sa-si realizeze planul de scolarizare”, a explicat prof. Daniela Bilbor, inspector scolar de specialitate pentru invatamânt profesional si tehnic. Foarte bine sunt inserati pe piata muncii absolventii din specializarile comert (comerciant vânzator), alimentatie publica si turism (ospatar, chelner, bucatar), si industrie alimentara (bucatar, patiser). Dar atât. Tocmai de aceea unele colegii cu traditie din acest punct de vedere (Colegiul Economic “Ion Ghica”, Colegiul “Grigore Antipa”, Colegiul Tehnic “P.Poni” Onesti, Colegiul Tehnic “Letea”, Grup Scolar “Petru Rares“, Colegiul “Ion Borcea” Buhusi sau Grup Scolar Tg.Ocna) si-au propus noi calificari pe profile tehnice (tehnician electronist, tehnician electrotehnist, tehnician in instalatii electrice, tehnician operator tehnica de calcul si tehnician in transporturi) si resurse (tehnician ecolog si protectia calitatii mediului, tehnician analize produse alimentare) care atrag si spre invatamântul superior peste 75 la suta dintre absolventi. Si pentru calificarile traditionale (tehnician mecanic intretinere si reparatii sau tehnician in agricultura) s-au redus clasele in licee precum CT “A.Saligny”, Grup Scolar Auto Onesti, Grup Scolar “A.Vlahuta” Podu Turcului sau Grup Scolar “J.M.Elias” Sascut.
Roxana Neagu
Elena Tintaru
