Nenorocirile celor care locuiesc pe strada Arcadie Septilici par a nu mai avea sfârsit. Dupa inundatiile de acum doua saptamâni, dupa chinul pe care l-au indurat pâna au scos apa si mâlul din locuinte si curti, acum soarta le-a dat o alta lovitura: casele se prabusesc. Incet, dar sigur, fenomenul este unul ireversibil. De aceasta data vina nu este a naturii. Camioanele si masinile de mare tonaj contribuie din plin la aceasta tragedie.
Nemultumirea celor care locuiesc pe Arcadie Septilici a atins cote maxime. Casele se darâma sub greutatea camioanelor care tranziteaza zona. Tot ceea ce doresc in momentul de fata este ca traficul greu sa fie deviat. Cu fiecare camion care trece crapaturile caselor se adâncesc, peretii se subrezesc iar tencuielile cad una dupa alta. "Casele sunt ca un balot de paie. Daca le-ai scuturat se duc jos. Se imprastie. Nu conteaza ca sunt de caramida, boltari sau chirpici. La toate se intâmpla la fel. Acum, dupa ce au inceput sa treaca si tirurile, peretii cad unul dupa altul. Daca nu deviaza traficul… macar sa puna limita de viteza", ne-a declarat Marcel Mondar. Casa lui arata ca o epava. Apa a lovit atunci cu putere si i-a spart câtiva pereti. Acum, ce a ramas in picioare este amenintat de vibratiile masinilor de tonaj mare. "Nici nu mai stiu ce sa fac. Pe o parte strâng si repar, pe alta vad cum mai apare câte o crapatura. Intreaga casa s-a descentrat". Situatia lui nu este singulara.
„Mi-e frica sa stau in casa”
Toate casele afectate de inundatii au acum aceleasi probleme create de camioane. "Cum au dat drumul la tiruri si camioane, casa mea a inceput sa se duca putin câte putin. Cade toata. Imi este frica sa mai stau si pe lânga ea sa nu ma trezesc cu vreun perete in cap. Unde sa stau acum?", ne-a spus si Petru Afrentoaie. Nimeni nu mai spera la un ajutor din partea autoritatilor locale. Si asta chiar daca politicienii s-au perindat pe acolo in nenumarate rânduri. "Autoritatile au zis ca ne ajuta. Dar vin, se uita, analizeaza si nu fac nimic", a mai spus Petru Afrentoaie. Indiferent in care casa intri te intâmpina un miros greu de igrasie. Peretii imbibati cu apa, mobila pe jumatate putrezita, covoarele imbâcsite cu namol si uriasele crapaturi cascate in pereti fac parte din peisajul cotidian.
Structurile de rezistenta sunt si ele afectate
Disperarea oamenilor este cu atât mai mare cu cât apele si camioanele au afectat inclusiv structurile de rezistenta ale caselor. Cei mai multi dintre ei au fost oameni gospodari. Acum, s-au vazut fara nimic. In unele cazuri nici temeliile imobilelor nu mai pot fi salvate. "Casa mea e crapata peste tot. Ce sa facem?! Au aparut crapaturi si pe lung. Niciodata nu a fost asa. Avem si un canal care-i stricat iar toate tirurile calca in el. Aproape de fiecare data auzi cum se mai crapa un perete", ne-a marturisit cu lacrimi in ochi Nicoleta Alban. In timp ce discutam cu oamenii, camioanele spargeu linistea strazii. Zeci de tone se rostogoleau unele dupa altele. De fiecare data oamenii priveau cu spaima in jur. Glasul li se stingea incet-incet, iar teama se putea simti in atmosfera. Apoi rasuflau usurati ca, si de aceata data, casele au scapat cu peretii relativ intregi. Nimeni nu stie insa pentru câta vreme. Daca situatia va continua tot asa, unii nu mai pot face nimic atceva decât sa cheme buldozerele si sa le darâme. Zeci de ani de munca se sterg in numai câteva minute. Odata cu locuintele care dispar se sting si visele si sperantele oamenilor de pe Arcadie Septilici.
Alexandra Zaharia
