Germania se doreşte a fi ţara moralităţii absolute, care cere într-una celorlalte state ale UE să îndeplinească diferite criterii morale (anticorupţia) sau economice (limitarea deficitelor bugetare). Dar, notează Politico.eu, Germania nu poate fi mai curată sau mai murdară decât alte ţări europene, însă, cu siguranţă, este mai ipocrită.
Politico dă ca exemplu ultimul scandal din curtea producătorilor de automobile, generat de anunţul că autoritățile anti-cartel germane şi europene investighează Daimler, Volkswagen, BMW, Porsche şi Audi, acuzate că ani de zile ar fi avut întruniri secrete în cadrul cărora ar fi discutat standardele tehnice, furnizorii şi preţurile în detrimentul competitorilor străini.
Într-un alt caz, cei doi mari producători germani – MAN şi Daimler – au fost printre cele cinci companii implicate într-un cartel de stabilire a preţurilor, pe care Comisia Europeană le-a amendat anul trecut cu 2,93 miliarde de euro. MAN nu a fost amendat pentru că a dezvăluit existenţa cartelului în 2011 şi, conform legislaţiei, cine vorbeşte, scapă de amenda care poate merge până la 10% din cifra de afaceri mondială a companiei.
În cazul producătorilor de autoturisme, VW a fost compania care a denunţat cartelul pentru a mai reduce presiunea mediatică generată de scandalul falsificării emisiilor de noxe din SUA. Dar, notează Politico, nu doar industria auto a Germaniei trece prin momente delicate.
Anul trecut, Deutsche Bank a ajuns la o înţelegere de 7,2 miliarde de dolari cu Departamentul de Justiţie al SUA după o anchetă în legătură cu titlurile garantate cu ipotecă între 2005 şi 2007, în care creditele imobiliare către debitori insolvenți au fost reambalate ca investiţii sigure şi revândute. “Prăbuşirea titlurilor ipotecare a reprezentat un factor major în declanşarea crizei financiare globale din 2008 (care a dezlănţuit hoardele de moralizatori germani)” – notează sursă citată.
Deutsche Bank a fost amendată şi pentru manipularea ratelor dobânzilor LIBOR de către filiala britanică dar şi pentru faptul că nu a reuşit să împiedice o schemă rusească de spălare a banilor în valoare de 10 miliarde de dolari. Siemens a fost acuzată că a vândut turbine Rusiei deşi ştia că vor fi folosite în Crimeea, aflată sub sancţiunile UE. Compania germană a negat iniţial faptele, apoi a recunoscut că a trimis turbinele în Rusia dar nu pentru Crimeea şi că partenerul rus e de vină că a schimbat destinaţia transportului.
Ce este interesant e că, în întreaga serie de scandaluri corporative, guvernul german nu a fost prea dornic să le expună sau să le investigheze. Dimpotrivă, autorităţile de reglementare din S.U.A. (şi într-o măsură mai mică, de la Bruxelles) au demascat afacerile Deutsche Bank şi Volkswagen.
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
