Diversiuni

Mai ţineţi minte nebunia cu morţii ascunşi de SMURD, după incendiul de la Colectiv? Când se spunea că nu se dă publicităţii numărul real al victimelor pentru ca să nu se răscoale ţara? S-a dovedit că a fost doar o diversiune.

Dar fazele cu “genocidul” provocat de firma aia de biocide care ar fi diluat substanţele? După ce a fost scoasă de pe piaţă pentru a face loc unei firme străine, s-a aşternut praful peste subiect.

Dar doctorul care făcea experimente pe copii? L-au luat pe sus, i-au luat dreptul de a practica medicina şi scandalul s-a stins, apoi, pentru că nu a existat decât cu scopul de a face pârtie unui pretendent la o funcţie administrativă.

Sunt trei exemple din istoria recentă a ţării în care s-a apelat la diversiuni mediatice pentru a schimba agenda publică sau / şi pentru a produce schimbări sociale. De fiecare dată am spus că e o manipulare, că e o făcătură. Se dovedeşte, iată, că toate scandalurile publice din ultimii ani sunt “cu dedicaţie”.

Că în spatele lor stau servicii secrete, oameni de afaceri, mărunţi trepăduşi din administraţie, e mai puţin relevant. Important este că poporul pune botu’, cum se spune.

Muşcă din poveştile frumos împachetate şi livrate de ceea ce unii mai numesc “presă” fără să aplice vreun filtru critic. Şi asta pentru că şcoala nu i-a învăţat să filtreze mesajele pe care le recepţionează. Nu i-a învăţat să gândească, să se întrebe, să aibă dubii. E drept, nici ei nu au fost prea curioşi să-şi creeze un spirit critic, mulţumindu-se să mestece nişte şabloane.

“Pământul e rotund” – e suficient, nu mai e nevoie şi de demonstraţie. Iar pentru că nu au fost atenţi la demonstraţia făcută la clasă atunci, astăzi înghit pe nemestecate altă dogmă livrată ca teorie a conspiraţiei: “Pământul e plat”.

La fel funcţionează sistemul şi în cazul vaccinurilor, şi în cazul “E”-urilor, a leacurilor-minune împotriva cancerului, diabetului sau în cazul poţiunilor de slăbit, toate ţinute secrete de BigPharma, dar aflate şi livrate de conturi obscure de Facebook.