Senatorul PSD Bacău, Miron Smarandache, a primit răspuns la interpelarea parlamentară adresată ministrului Apelor şi Pădurilor, pe tema situaţiei resurselor de apă din judeţul Bacău, precum şi a sprijinul acordat de Guvern autorităţilor locale în cazul crizelor de apă potabilă.
„România nu are în acest moment un inventar clar în ceea ce priveşte localităţile deficitare în resursă de apă şi a zonelor cele mai afectate de seceta hidrologică înregistrată în ultimii ani în aproape toate judeţele.
Este bine ştiut faptul că ne-am confruntat cu numeroase situaţii în care au fost necesare aprovizionări cu cisterne de apă, pentru ca populaţia să poată depăşi criza cauzată de lipsa apei potabile.
Pentru a rezolva această stare de fapt, trebuie identificate surse suplimentare de alimentare cu apă potabilă”, a accentuat parlamentarul social democrat, în documentul oficial transmis conducerii MAP.
„Având în vedere discuţiile avute cu mai mulţi primari ai localităţilor din judeţul Bacău, am lansat în această interpelare şi câteva sugestii către diriguitorii din domeniul apelor.
Astfel, consider că se impune ca Guvernul să adopte măsuri concrete de sprijin a autorităţilor locale, astfel încât să putem asigura apa în zonele în care există deficit.
De asemenea, este nevoie ca autorităţile locale să fie instruite corespunzător pentru a face faţă acestor situaţii, după un program naţional de intervenţie în caz de inundaţii şi secetă hidrologică”, a specificat senatorul Miron Smarandache.
În răspunsul său, ministrul Apelor şi Pădurilor a precizat că România dispune de o reţea hidrografică cu o lungime de circa 84000 km, constituită din râuri de câmpie cu scurgere lentă şi zone inundabile largi, din râuri de deal şi de munte cu scurgere rapidă, din torenţi şi văi.
„Resursa medie la nivelul României este de circa 0,17 mil.m3/km2. Administraţia Bazinală de Apă Şiret înregistrează o resursă de apă peste media naţională (0,22 mil.m3/km2).
În urma analizei efectuate de către specialiştii din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, a rezultat că din resursa totală de apă disponibilă în România, în anul 2013 s-au utilizat pentru alimentarea cu apă a populaţiei, industrie şi agricultură doar cca. 4%.
Aproximativ 70% din volumele exploatate din freatic (inclusiv izvoare, cu apă de bună calitate) şi 54% din cele de adâncime au fost destinate consumului”, a arătat conducerea MAP în răspunsul la interpelarea senatorului băcăuan.
Ministrul de resort a mai adăugat că în bazinul hidrografic Şiret au fost afectate în ultima perioadă de secetă 10 cursuri de apă şi 7 captări, iar în judeţul Bacău a fost afectată de secetă localitatea Podul Turcului, având o singură captare afectată.
În ceea ce priveşte întrebarea referitoare la deficitul de apă pentru judeţul Bacău, ministrul Apelor a afirmat că Administraţia Bazinală de Apă Şiret conlucrează permanent cu operatorul regional care administrează sistemele de alimentare cu apă de pe raza judeţului Bacău, Compania Regională de Apă Bacău (CRAB), cu operatorii locali care nu au fost încă preluaţi de către acesta, precum şi cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB), în vederea asigurării resurselor de apă şi minimizarea impactului perioadelor deficitare asupra populaţiei.
„Administraţia Bazinala de Apă Şiret administrează în judeţul Bacău resursele de apă aferente următoarelor bazine hidrografice: BH Şiret cu afluenţii săi de dreapta şi de stânga, fără afluenţii BH ai râului Bârlad; BH al râurilor Trotuş şi Bistriţa care traversează judeţul Bacău. Alimentarea cu apă a municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău de pe teritoriul administrat de către Administraţia Bazinală de Apă Şiret se realizează astfel: Municipiul Bacău şi localităţile componente: din acumularea Poiana Uzului (sursă de suprafaţă – prin staţia de tratare Baraţi); din surse subterane fronturile de captare Gherăieşti, Mărgineni, Hemeiuşi (în prezent sunt în studiu suplimentarea debitelor din sursele subterane în perioadele deficitare de secetă); Municipiul Oneşti, oraşele Târgu Ocna şi Moineşti, precum şi localităţile de pe valea Trotuşului aval Comăneşti – se alimentează cu apă din acumularea Poiana Uzului prin staţia de tratare Cărăboaia; Oraşul Comăneşti se alimentează cu apă din sursa de suprafaţă a râului Ciobănuş; Oraşul Slănic se alimentează cu apă din surse de apă de suprafaţă din râul Slănic (amonte staţiune); Oraşul Buhuşi se alimentează cu apă din surse de apă subterane.
„Pentru judeţul Bacău zona deficitară este situată în estul judeţului care cuprinde bazinele afluenţilor Bârladului, respectiv Berheciul şi Zeletinul.
Resurse suplimentare pentru această zonă pot fi obţinute prin amenajarea unor acumulări permanente pe râurile menţionate, aşa cum există pe alţi afluenţi ai râului Bârlad.
De asemenea, utilizarea apelor subterane, mai ales a celor de adâncime, poate constitui o posibilă soluţie pentru alimentarea cu apă a populaţiei în condiţii de secetă.
Alimentarea cu apă în sistem centralizat poate creşte eficienţa utilizării resurselor de apă. Identificarea şi evaluarea surselor de apă de adâncime pentru fiecare localitate sau grup de localităţi necesită studii detaliate suplimentare, care să pună în evidenţă existenţa orizonturilor acvifere, calitatea apelor subterane şi posibilităţile de exploatare.
Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, analizează împreună cu reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă zonele în care ar putea fi realizate eventuale foraje pentru alimentarea cu apă în zonele cele mai critice.
Totodată, dispune Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi operatorilor economici specializaţi asigurarea alimentării cu apă potabilă a populaţiei şi animalelor, prin transportul acesteia cu cisterna sau cu alte mijloace”, a concluzionat ministrul Apelor, în documentul oficial trimis senatorului Miron Smarandache.
