Povestea cofetariei care spune povesti

Autor: | 03/03/2016 Sectiunea Eveniment 6
Roxana Chelmu

Casuta din povestea „Hensel si Gretel” a fratilor Grimm s-a mutat intr-o cofetarie din Bacau. Nu la propriu, pentru ca acolo, in poveste, casuta era din turta dulce, ci la figurat, pentru ca la noi e vorba de o cofetarie in care te simti ca in casa copilariei pe care ai trait-o sub mirajul povestilor. Si ce alt nume putea avea aceasta cofetarie decât unul care sa evoce povestile, adica Story. Cofetaria Story este unica in felul ei, este locul in care intelegi ca viata trebuie privita ca o prajitura: ca rezultatul amestecului tuturor ingredientelor. Iar o prajitura e buna daca are toate ingredientele. Despre povestea acestei cofetarii de poveste am stat de vorba cu cea care o scrie, la propriu, de trei ani incoace si care isi creioneza astfel, zilnic, propriile visuri dintr-o copilarie si tinerete traite deseori in lumea delicioasa a cofetariilor de poveste din Timisoara, pentru ca Timisoara insasi este un oras de poveste. Ea este Roxana Chelmu, managerul Cofetariei Story de lânga Piata Sud.

Pe toti cei care au venit la noi din toata tara si din toata lumea ii intreb, doamna Roxana Chelmu, dupa o cunoscuta sintagma, „cum de si-au gasit Bacaul?”.

Am ajuns in Bacau acum circa 13 ani. Mi-am urmat sotul. Avem aici un business pentru care am muncit foarte mult, dar nu e singurul si, iata, acum sunt trup si suflet dedicata unei afaceri cu valente dulci, intr-o cofetarie care vreau sa reprezinte Bacaul.

Despre acest business vreau sa discutam, de fapt. Pornind de la numele cofetariei, „Story”. Ati venit cu aceasta pasiune din Timisoara?

Intr-un fel s-ar putea spune si asa. Dar nu tocmai. In fapt, eu am invatat primele taine ale meseriei la ceea ce se numeste acum Colegiul Economic „Saverio Nitti”, din Timisoara, la sectia Alimentatie publica, patiserie, cofetarie.

Deci, acolo v-ati format profesional.

Da, dar nu am practicat. Am urmat cursurile universitatii si de meserie sunt contabil. Noi, familia mea, mai avem un business pe lânga cofetarie, o afacere inceputa in 2009, in Bacau. Pâna atunci eu am lucrat in vânzari. Coincidenta a facut ca odata mutati in Bacau primul job pe care l-am gasit, cu toate referintele pe care le aveam in meseria de contabil, sa fie cel de vânzatoare intr-o cofetarie. Si ulterior am lucrat in vânzari, la o firma multinationala, pâna când am inceput noua afacere, in cofetaria mea. Lucram la nivel zonal, apoi regional. Un loc de munca frumos, din care am invatat multe, dar din 2009 am deschis, cu sotul meu, propria noastra afacere. Tot oportunitatile au facut sa prindem niste contracte externe. Astfel, am avut si avem si acum colaborari cu magazine românesti, din Occident, pe care le aprovizionam cu produse autohtone.

Ati adus in Bacau retetele banatene?

Da, de exemplu prajiturile cu miere si cu magiun, cum se fac mai ales acolo. Sunt prajiturile copilariei mele. Iar aici merg foarte bine. Este o prajitura de casa, foarte buna. In Banat oamenii au o traditie: sa mearga la cofetarie cu familia, mai ales duminica. In Timisoara ne adunam de pe la orele 10.00 – 11.00 toti copiii si mergeam la cofetarie.

DSC_7859

Cine erau, atunci, cofetarii orasului? Nemtii, turcii, altii?

Acolo sunt foarte multi sârbi. Dar cei mai vestiti cofetari erau români. Erau oameni obisnuiti, nu iesea cineva in evidenta. Nu erau masterchefi, ca acum. Erau simpli angajati, dar meseriasi. In schimb, erau angajati la nunti, cu predilectie, unde faceau prajituri. Acolo, la o nunta daca nu ai prajituri cum trebuie te faci de rusine. La nunta mea am avut cel putin 30 de sortimente de prajituri, iar torturile erau asezate din metru in metru pe masa. Nu era doar tortul miresei. Erau torturi de câte cinci feluri. Ce ramânea nemâncat acolo se lua acasa.

Cu Lepa Brena pe masa

In Timisoara retetele erau luate de la nemti, de la sârbi, de la bulgari sau de la oricare alte minoritati?

Erau si le-am luat si noi: retete nemtesti, unguresti, sârbesti. De la sârbi s-a luat acolo vestita reteta a prajiturii „Lepa Brena”, care poarta numele vestitei cântarete din Serbia, foarte iubita in Timisoara. Era o prajitura blonda, ca Lepa, cu frisca. Si acum se cauta acolo. As aduce si aici reteta, dar nu stiu daca ar avea succes.

Faceti o diferenta intre prajiturile si patiseria din Bacau si cele din Timisoara? Ce ati gasit aici?

DSC_7927

Dar am lucrat chiar intr-o cofetarie din Bacau! Gusturile de aici sunt un pic altfel. Eu n-am stiut pâna aici de prajitura Boema. E buna. Sunt si aici multe retete minunate. De exemplu, cele de invârtita, de cozonac, de cornete, care acolo nu se fac. Si producem si noi, acum, invârtita cu nuca.

Ce ati adus din Timisoara in Bacau, in materie de retete de prajituri?

Putine retete, dar sunt câteva. Iata, de exemplu, prajitura Pingui, cu frisca si cu miere, pentru copii. Imita putin prajitura sârbeasca kinder-pingui, pe care toti o apreciem.

De ce asa putine?

Pentru ca si aici sunt multe retete locale, traditionale, care sunt apreciate. Nu puteam eu sa vin sa inventez cofetaria de aici. Ne-am adaptat pietei locale. Dar, promovam si noul si ne informam clientii.

Pe vremuri cofetariile se aprovizionau din laboratoare specializate. Cum e acum?

Fiecare cofetarie isi cam are laboratorul ei. Laboratoarele erau o traditie, dar care s-a stins. Nici noi nu furnizam marfa altor cofetarii, doar unui punct de vânzare pe care il avem tot aici, in Bacau. O cofetarie de cartier, pe Aprodu Purice, cu acelasi nume – Story.

Povestea cu valente dulci

De ce Story?

E o poveste. In limba engleza chiar asta inseamna: poveste. Inainte de a deschide cofetaria am facut o schita, sa vedem cum va arata cofetaria. Eu o vedeam imensa, cu saloane, cu terasa. Reproduceam un model din Timisoara. In Bacau, mi s-a spus, nu functioneaza cofetariile cu vânzare la mese. Am ajuns la modelul de acum, dar cu servire la mese si iata ca merge. Ambientul este deosebit, ceva care face placere. Voiam un nume scurt pentru afacerea noastra, care sa fie retinut usor.

Aveti deja un produs „de poveste” aici, in Bacau?

Avem prajitura „Love Story” – poveste de dragoste. Ne-am dorit o prajitura care sa fie mâncata cu totul. Sa nu ramâna nimic din ea. Ca o cupa de inghetata. Astfel, am facut o cupa de ciocolata, plina cu de toate, cu frisca si cu multe fructe. Numai la noi se gaseste. Evident, se da mai ales la ocazii anume. Este prajitura iubirii, o iubire de dulce, de fructe, de produs fresh.

Teatrul din cofetarie

Ati ancorat cofetaria si in viata spirituala a orasului.

Am deschis Atelierul pentru briose, de exemplu, care aduna copii. Ei se simt foarte bine aici, unde ne jucam, practic, cu martipan, cu alte ingrediente. Vin clase intregi de elevi, in actiunile „Scoala altfel”, vin si cu parintii. Invata sa orneze briose, dupa imaginatia lor. Dar organizam si concursuri, cu diplome, cu câstigatori. Deschidem atelierul când avem solicitari. Aici copiii mai uita de calculator, de scoala. Proiectul a fost inceput anul trecut. Chiar si angajatii nostri isi aduc copiii aici.

DSC_7948

Dar vin si la „Teatrul de papusi”.

Da, am deschis si un veritabil teatru de papusi. Angajatii nostri si copiii lor au prioritate la astfel de actiuni, precum si familiile. Vine la intâlnirea cu ei doamna Alina Neagu, actrita la Teatrul Bacovia. Am lansat actiunea de curând. Copiii nu se cunosc intre ei, dar se obisnuiesc, se incalzesc. De la o ora planificata, s-a ajuns si la trei ore. Nu se mai dau dusi. Chiar copiii manevreaza papusile, compun povesti, intra in pielea personajelor. Toti spun ca vor reveni, iar teatrul se transforma intr-o petrecere.

Produceti pentru orice eveniment?

Da, dar trebuie sa va asteptati la orice surpriza buna, pentru ca suntem un Story. Ne tinem si de farse, acolo unde este cazul si se permite. Pentru distractie. Ne adresam tuturor copiilor. Am avut petreceri si la gradinita. Dar si aprovizionam gradinitele cu prajituri proaspete. Suntem, de altfel, singura cofetarie din Bacau certificata pentru calitatea si siguranta alimentelor.

Unic in Bacau: certificatul pentru siguranta produselor de cofetarie

In cât timp ajunge la raft un produs nou?

Cam doua luni sunt necesare, de teste de laborator, de incercari. Iar designul produsului e la libera inspiratie a celor care il fac. Respectam trendul, ornam si glazuram dupa inspiratie, dar si dupa cerintele clientilor.

La ce sa ne asteptam de la Cofetaria Story in vara care urmeaza?
Cred ca vom veni cu oferte de gelaterie cum nu a mai avut Bacaul. Noi deja avem, la raft, un profiterol de poveste, facut dupa o reteta din Timisoara. Clientii mi-au spus deja ca in el gasesc gustul de altadata al profiterolului. Am fost in Italia si am vazut, dar am si gustat, tot felul de sortimente de inghetata. Iar in aceasta vara vom deschide, la noi, o veritabila gelaterie si vom produce pe sortimente.

Cofetaria Story este situata in Bacau pe Calea Marasesti 94. Click pentru harta.


6 Comentarii la “Povestea cofetariei care spune povesti”

  1. Nelu Banu
    04/03/2016 at 8:51 AM #

    Sunteți cei mai buni!Felicitări!

  2. Victor
    04/03/2016 at 1:41 PM #

    FELICITĂRI, aveți produse excelente și le consum cu plăcere. Copilul este încântat de Pinguin. Iar cele două ateliere, de brioșe și teatru, completează o “Story” remarcabilă. Atestările pe care le aveți se obțin foarte greu, sunt foarte dure verificările, iar voi le-ați trecut cu brio. BRAVO !!!!!!! Se vede spiritul Banatului și poate vor învăța și alții cum se poate face o afacere corectă, rentabilă și apreciată – cu multă muncă, dragoste și responsabilitate. Încă o dată BRAVOOOOOOOO!!!!!!!

  3. ila
    04/03/2016 at 3:45 PM #

    Da, am fost si eu cu cateva prietene pe acolo, ne-au placut prajiturile dar singurul inconvenient care ne-a marcat a fost ca aceasta cofetarie nu are wc. Pur si simplu era gata sa ne scapam pe noi. Stiam ca legea obliga cofetariile sa aiba toalete. Sau gresesc ?

    • Cetățean Bacauan
      04/03/2016 at 8:06 PM #

      Da…Au WC doar personalul angajat.

  4. Mami de copii
    04/03/2016 at 6:36 PM #

    Aveți produse foarte bune și cu mare încredere îmi duc copiii la recreere în cofetaria dvs!sa o țineți tot așa și sa nu exagerați cu ciocolata…pe unele produse parcă e în exces.

  5. Cetățean Bacauan
    04/03/2016 at 8:07 PM #

    Numai dulcegării acolo:-))))

Comenteaza


Va rugam sa consultati Standardele comunitatii!



Prima pagina

pagina 1
Pentru a avea acces la editia PDF a ziarului Desteptarea, inclusiv la paginile de anunturi de mica publicitate, dati click aici.
Abonamentul costa 5 euro/luna