Cu profesorul Ioan Ursu, de la Biostupul minune la produsele apicole Bio

0

Profesorul de mate-info Ioan Ursu este binecunoscut in tara pentru ambitiosul sau proiect al Videomanualului de Matematica pentru toti elevii, de la cei din clasele I-IV si cei din ciclul gimnazial, pana la liceenii din clasele IX-XII.

Pe Google, “proful online” este accesat de sute de mii de elevi, din toate colturile tarii. Dar, in acelasi timp, profesorul Ioan Ursu este si un impatimit apicultor care, luptandu-se ani si ani cu varroa, un parazit feroce, care suge hemolimfa si face ca albinele sa-si piarda capacitatea de zbor, iar in final distruge intreaga familie de albine, a reusit, dupa zeci de incercari, sa proiecteze si sa realizeze “un biostup minune”, care tine sub control varroa pana la eliminarea totala a parazitului, tempereaza roitul, sporeste considerabil productia de ceara si de polen, faciliteaza colectarea apilarnilului si accesul albinelor la hranire, reduce cu doua treimi consumul de hrana al albinelor, creste productia de miere cu cel putin 30 la suta si, in plus, toate produsele apicole rezultate din biostup sunt BIO!

Profesorul Ursu a realizat si videomanualul apicol, Scoala de apicultura, in patru parti (patru seturi), ajungand la 44 de DVD-uri, care pot fi achizitionate de la autor (tel. 0722 786 515), cu pretul de 110 RON pe set.

Interesul pentru Biostupul Ursu si pentru noua tehnologie apicola a depasit demult granitele tarii, profesorul Ioan Ursu dialogand acum, pe Internet, cu sute de apicultori de pe toate continentele, din Argentina pana in nordul Canadei, din Republica Sud-Africana si Namibia pana in Maroc, Algeria si Tunis, din Iran pana in Armenia, Turcia, Grecia, Bulgaria si Serbia, din India, pana in China, Indonezia, Japonia, Australia si Noua Zeelanda.

– Domnule profesor, cum ati ajuns la realizarea biostupului?

– N-a fost deloc usor. Ca orice apicultor, incercam sa tin varroa sub control, folosind rama-capcana, insa, din cauza ca nu ajungeam la timp (era prinsa sub cat, numarul famillilor de albine era mare), din capacana pentru varroa rama se transforma in inmultitor de varroa. Si uite, asa, in primavara anului 2010 ma plimbam cu rama-capcana in mana, pe langa o lada cu 12 rame si tare mult imi doream sa nu o mai pun sub cuib, ca sa nu o mai prinda catul.

Cum sa fac? Am decis sa sparg un perete al lazii, pe unde sa vina matca la rama-capcana iar aceasta, rama-capcana, sa stea in afara lazii. Fantele din peretele lazii le-am facut de 12 centimetri, exact cat este spatiul dintre doua rame.

Astfel, rama-capcana, asezata la capatul celor 12 rame, in afara lazii, facea ca matca, oriunde s-ar afla, de pe orice interval, sa ajunga la rama-capcana si sa depuna oua in celulele de trantor, proaspat construite de albine. A fost doar primul pas, urmat de alti zeci si zeci de pasi, de “gaselnite”, de inovatii, cu buzunarele, fel de fel de grilaje, cu doua ochiuri de diafragma, unul pentru uniformizarea mirosului si altul cu plasa Hanneman, cu o roinita, un fund antivaroza si un colector de polen, cu multe alte si alte adaugiri.

In final am ajuns la biostup, pe care am continuat sa-l perfectionez neincetat, ajungand la biostupul trei in unul si, de curand, la biostupul sase in unul, care isi dovedeste performanta pe toata perioada unui an calendaristic: la iernat (iernare optima pentru sase familii de albine!), la inmultire, la obtinerea unei productii mari de miere, ceara si polen, la formarea a doua nuclee de crestere a matcilor, la usurarea muncii apicultorului etc. etc.

Ursu

– N-ati fi reusit sa faceti toate acestea fara o mare dragoste fata de albine …

– Bineinteles. Dar stiti ce a spus Einstein? Daca albina dispare mai avem doar patru ani de trait. Pentru ca albina – dincolo de statutul ei extraordinar de producatoare de miere, de ceara, de polen, de apilarnil, de propolis, de laptisor de matca, de pastura si de alte produse apicole – are un rol fundamental in polenizarea tuturor pomilor fructiferi si a plantelor din flora spontana si din cea cultivata.

– Domnule profesor, va rog sa zaboviti putin asupra ofertelor pe care ni le fac albinele. Ce ne ofera stupul?

– Pai, in primul rand, polenul crud, un aliment viu, care are in plus, fata de polenul uscat, lactofermenti ce ajuta la regenerarea florei intestinale, enzime, bacterii benefice si antioxidanti. Polenul crud se pastreaza obligatoriu in congelator, dar nu ingheata, datorita continutului redus de apa. Polenul crud are foarte multe insusiri benefice, in functie de tipul sau. Astfel, polenul crud de salcie are un continut ridicat de xantofile (luteina si zeaxantina), protejand conjunctiva si corneea, prevenind cataracta sau degenerescenta maculara legata de varsta, ajuta la suportarea tratamentelor clasice aplicate in cazul bolilor de prostata, intareste imunitatea si incetineste procesul de imbatranire. Polenul crud de trandafir salbatic ajuta la reglarea tranzitului intestinal si la prevenirea inflamatiilor colonului, faciliteaza absorbtia de calciu.

Este indicat, de asemenea, pentru combaterea oboselii cornice, fiind un excelent tonifiant, fortifiant, energizant si antianemic. Polenul crud de paducel are o actiune benefica asupra aparatului cardiovascular, reduce tensiunea arteriala si depunerile de grasime de pe peretii arterelor si ajuta astfel la scaderea nivelului de colesterol rau. Polenul crud de Castan dulce si Mur stimuleaza circulatia sanguina, avand o actiune benefica asupra venelor si vaselor capilare. Polenul crud poliflor contribuie la regenerarea florei intestinale si previne cancerul de san si osteoporoza. Polenul crud de prun are o actiune benefica asupra stomacului, bilei si ficatului, incetineste procesele de imbatranire, creste rezistenta la efort si stimuleaza memoria.

Polenul crud de mar apara organismul de infectiile microbiene si contribuie la intarirea si protectia miocardului. Polenul crud de iarba neagra, supranumit “ingerul pazitor al rinichilor”, stimuleaza buna functionare a acestora, previne pierderile osoase, actioneaza benefic asupra tiroidei, ajuta la imbunatatirea memoriei si joaca un rol important in profilaxia si tratamentul varicelor. Avem apoi pastura, supranumita si “painea albinelor”, un polen fermentat de albine in conditiile naturale ale stupului, cu o extraordinara valoare nutritiva si antibiotica.

Pastura este recomandata in special persoanelor cu afectiuni hepatice si ale tubului digestiv. Laptisorul de matca pur este un imunizant si tonifiant general, ajuta la reducerea colesterolului din sange, intarzie procesul de imbatranire si previne raceala si gripa.

Ar mai fi apilarnilul, obtinut din larvele de trantor, recoltate integral la varsta de 7 zile. Asociat cu propolis, apilarnilul are mari proprietati biostimulante, cu o gama foarte larga de recomandari, de la surmenaj si debilitate fizica, pana la imbatranirea precoce, faringite, laringite, gastrite, colite, enterocolite s.a.

Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar, de capacitate mica, temperatura de conservare fiind intre – 5 si – 20 de grade. Apilarnilul are consistenta si culoarea iaurtului, dar este perisabil si, de aceea, se pastreaza numai congelat. Pastrat in conditii improprii, adica necongelat sau neamestecat in miere, acesta se oxideaza in doar 10 – 12 ore. Si in farmacii gasiti Apilarnil, Apilarnil potent sau Apilarnil prop, sub forma de drajeuri continand apilarnil liofilizat.

Nu trebuie sa uitam ceara – atat de benefica in afectiunile dermatologice, cu efect pozitiv in reglarea circulatiei sangvine, in tratarea amigdalitei sau a paradontozei -, propolisul – compus din rasini, balsamuri, ceruri si uleiuri eterice, cu actiuni atat de benefice in conservarea integritatii vaselor sangvine, cu puternice efecte vasodilatatoare, hipotensive, antimicrobiene, antiparazitare si antinevrotice – dar si veninul de albine, din care se prepara Apirevenul, un medicament eficace, recomandat in cazul durerilor articulare, al mialgiilor si nevralgiilor de natura reumatica sau traumatica. Ca sa nu mai vorbim de minunata miere de albine, atat de dulce, atat de hranitoare si atat de benefica in tonifierea organismului. Ei, ce ziceti, nu merita albinele sa fie atat de iubite, atat de pretuite?

A consemnat Stefan Olteanu


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ