Ionel Rusu, din satul Bosoteni, comuna Beresti – Tazlau, facea, in anul 2009, o descoperire istorica, chiar in gradina sa.
Intr-o zi de iunie, a mers in spatele casei, cu plantatorul trimis de fiica sa din Italia, si s-a apucat de treaba, mai ales ca era dupa o ploaie de vara si rasadurile aveau sa se prinda bine. La un moment dat masinaria s-a blocat in ceva dur si a refuzat sa mai mearga.
Atunci a observat bucati de ceramica si s-a oprit. A scormonit cu mâinile si ce sa vezi? O comoara.
„Erau foarte multe monede, puse intr-un ulcior. Le-am luat de acolo, dar nu stiam ce sa fac cu ele. A venit unul de aici din sat si cica sa i le dau lui ca-mi da 1.000 de euro pe ele. Eu m-am gândit ca poate-s mai valoroase, dar m-am si temut ca daca trece cu ele granita, il prinde careva, il intreaba de unde le are, ma da pe mine de gol si ajung sa am probleme.
M-am dus si pe la Bacau, la case de amanet. S-au uitat, au zis ca-s de argint, dar ca nu le cumpara, ca le este frica. Atunci m-am dus cu ele la muzeu”, isi aminteste nea Rusu.
„Mai bine nu gaseam nimic”
Acesta avea sa fie un tezaur format din 295 de creitari, cel mai mare iesit la lumina in judetul nostru dupa Revolutie. Desi a gasit o comoara, omul nu s-a imbogatit, ba din contra, spune el, mai mult a pagubit. Dupa cinci ani l-am gasit la fel, trudind prin ograda.
„Am crezut ca o sa primesc mai multi bani, dar am primit, mult mai târziu, doar 15 milioane de lei vechi. M-a sunat cineva sa ies la intersectie sa-mi dea banii. Mi i-a dat in drum si asta a fost. Am ramas doar cu mapa de la simpozion, ca m-au invitat si pe mine acolo la muzeu sa prezinte tezaurul. M-am imbracat frumos, am stat alaturi de oameni importanti de la judet. O tin amintire, n-am aruncat-o”, povesteste Ion Rusu. Luat de valul descoperirii, omul era cât pe ce sa renunte si la casa batrâneasca din curte, numai buna de pusa intr-un muzeu.
„Bine ca n-am stricat casa, ca mai ramâneam si fara ea. Este o casa batrâneasca, pe bârne de lemn si ar fi vrut sa o ia de aici si sa o duca undeva sa o expuna. Pentru mine e buna de camara”, mai spune Rusu. Dupa ceva timp de la incasarea banilor, sotia lui s-a imbolnavit, dar a aflat ca pentru a se interna in spital trebuie sa achite suma de 2.200 de lei la Sanatate, pentru ca au avut venituri.
„Am crezut ca innebunesc. Pentru 15 milioane de lei sa dau atâtia bani. Nici nu stiam ce putea fi. Mai aveam niste actiuni, dar nu luasem nimic pe ele, asa ca nu putea fi de acolo. Pâna la urma am platit, ca trebuia sa mearga femeia la spital, si n-am mai umblat sa vad ce s-a intâmplat, ca nici nu stiam unde sa ma duc. Mai bine nu gaseam nimic ca si asa am iesit in pierdere”, a conchis Rusu.
Monede pentru solda militarilor
Tezaurul din curtea casei sale a ajuns in proprietatea Muzeului de Istorie din Bacau, iar un numismat de la Iasi le-a studiat cu atentie si le-a stabilit perioada din care datau. Ba chiar s-a croit si un scenariu dupa care monedele ar fi ajuns la Beresti.
Asadar, monedele au fost emise in perioada 1675 – 1788. Una provine din Imperiul Otoman, restul din Sfântul Imperiu roman de natiune germana. Primul segment cronologic din tezaur cuprinde anii 1675 – 1747, fiind emise de Austria prima data in 1659 pentru solda trupelor si plata livrarilor catre armata. Urmeaza doua monede din intervalul 1747 – 1753, de la renuntarea Vienei la vechiul sistem monetar pâna la incheierea Conventiei monetare cu Bavaria si ultima grupa cu 187 de emisiuni datate intre anii 1754 – 1788.
„Se poate crede ca acest tezaur s-a constituit cel mai probabil in Transilvania de unde, odata cu miscarile de trupe in razboiul ruso-austro-turc, a putut ajunge in Moldova. Aici, dupa extinctia posesorului monedelor, a fost gasit de un localnic, fapt sugerat si de «contaminarea» lotului cu piesa de 5 parale emisa de sultanul Abdulhamid I, care se bucura de libera circulatie pe piata unei provincii de margine otomana cu statul privilegiat. Dar, in acele imprejurari, noul posesor a ascuns tezaurul intr-un vas de lut imediat dupa 1788.”
Viorel Butnariu, numismat
Tezaurul se compune, in majoritate, din piese de argint de 10 si 20 Kreuzer, considerate a fi emisiuni de baza si reprezentative pentru sistemul monetar al Conventiei din 1753. Contin o cantitate de argint corespunzatoare nominalului indicat care le-a asigurat in timp tezaurizarea si chiar exportul.
„In acumularile din Moldova, cunoscute noua, piesele de 10 si 20 Kreuzer lipsesc cu desavârsire, explicabil daca tinem seama de statutul juridic avut in Imperiul Otoman”, mai spune numismatul, intr-o lucrare a Muzeului de Istorie Bacau.
Tezaurul de la Bosoteni se aseamana cu acumularile de la Palos (Brasov), Nusfalau (Salaj), Barul Mic si Geoagiu (Hunedoara) Cuiesd (Bihor), Câmpeni (Alba) sau Saes (Mures).
