Românii sărbătoresc Ziua Culturii Naționale pe 15 ianuarie începând cu anul 2011. Data la care se sărbătorește această zi se suprapune cu dat nașterii cunoscutului poet național Mihai Eminescu (1850 – 1889). Principalul motiv pentru care a fost aleasă ziua poetului român drept Zi a Culturii Naționale este acela că Mihai Eminescu este „poetul nepereche” (G. Călinescu) al neamului românesc. De asemenea, personalitatea marcantă a lui Eminescu, nu doar în literatură, ci și în jurnalism și filosofie, i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât și pe cei din generațiile umătoare. Inteligența lui, cultura ieșită din comun, bogăția informațională și farmecul limbajului lui nu au rămas neobservate, ci au fost apreciate.
În fiecare an, acest eveniment se desfășoară ca un omagiu adus personalităților emblematice ale României, precum și valorilor culturale, printr-un proiect de lege inițiat de Camera Deputaților (Legea 238, 7 decembrie 2010).
Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” Bacău a desfășurat în cursul zilei de 15 ianuarie 2024 diferite activități care au dat importanță și substanță Zilei Culturii Naționale.
Grupa mijlocie B „Raza de soare” coordonată de educatoarele Ioana Pleșcău și NicoletaLuminița Gora, a marcat această zi specială prin activitatea „15 ianuarie, ziua lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale”.
Scopul acestei activități a fost de a marca cultura și viața poetului Mihai Eminescu.
Activitatea s-a desfășurat în sala de grupă, iar la activitate au fost prezenți 18 preșcolari. Preșcolarii și educatoarele au purtat cu mândrie și bucurie costumul național.
Educatoarea Nicoleta-Luminița le-a prezentat succint câteva informații despre cultura națională și poetul Mihai Eminescu. Mihai Eminescu a fost considerat de către cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Cele mai frumoase poezii de Mihai Eminescu sunt recitate și astăzi și multe dintre operele sale sunt incluse în programa pentru examenul de Bacalaureat.
Mihai Eminescu s-a născut în data de 15 ianuarie 1850 la Ipotești, Botoșani. În casa părintească și prin împrejurimi a cunoscut o mulțime de oameni și s-a conectat cu natura ori de câte ori a dorit, stare pe care a evocat-o cu nostalgie și mai târziu în poeziile „O, rămâi” și „Fiind băiet”. Între anii 1869 și 1872, Eminescu este student la Viena, acolo unde urmează Facultatea de Filosofie și Drept. A publicat în revista „Convorbiri literare”. A fost bun prieten cu scriitorul Ion Creangă.
Creaţia sa este bogată în diferite teme şi motive. Este cunoscută, apreciata şi studiată nu numai de românii de pretutindeni, dar şi de alte popoare de peste hotare. Este tradusă în mai mult de 60 de limbi. Opera sa formează o epocă în dezvoltarea artistică a poporului român. Niciodată până la Mihai Eminescu limba română n-a sunat cu atâta plenitudine armonioasă, atât de natural şi atât de firesc.
În creaţia poetului şi-au aflat expresia durerera şi revolta oamenilor de rând, critica burghezimii, ştiinţa şi filosofia, natura şi dragostea. Operele cele mai reprezentative ale sale sunt: Sărmanul Dionis (1 decembrie1872 “Convorbiri literare”), Floare albastră ( 1 aprilie1873 “Conv. lit.”), Dorinţă (1 septembrie1876 “Conv.lit.”), Lacul (1 septembrie1876 “Conv. Lit.”), Sara pe deal (1 iulie 1885 “Conv. Lit.”), O, rămâi (1 februarie 1879 “Conv. Lit.”), Epigonii (1870, “Conv. lit.”), Scrisorile, cea mai mare bogăţie a sa fiind poemul Luceafărul. Capodopera, ce păşeşte peste vremi şi meridiane, poemul Luceafărul încununează calea de creaţie a aceluia căruia i-a fost menit să devină şi el astru, cu acelaşi nume în literatura română.
Mihai Eminescu reprezintă continuitatea culturii şi a literaturii române în ceea ce a realizat ea până la Eminescu, deschizând, prin modernitatea totală a gândirii şi a creaţiei sale, drumul spre şi mai depline împliniri.
Fiecare preșcolar a adus de acasă o carte scrisă de Mihai Eminescu și, astfel la centrul tematic a fost organizată o expoziție de carte cu opera marelui poet. Ulterior fiecare preșcolar a luat cartea în mâini și a răsfoit-o.
Preșcolarii au audiat la televizor poezia „Somnoroase păsărele” recitată de scriitorul Mihail Sadoveanu.
În finalul activității preșcolarii au colorat o imagine sugestivă pentru poezia „Somnoroase păsărele” care ulterior a constituit obiectul unei expoziții dedicate lui Eminescu.
Elevii clasei I B împreună cu doamna profesor pentru învățământul primar, Lucica Guraliuc și bibliotecarul școlii, prof. Marinela Ciuchi au omagiat în biblioteca școlii pe reprezentantul desăvârșit al culturii noastre, pe Mihai Eminescu. Cu acest prilej au fost prezentate date biografice ale poetului, o parte din creațiile sale, s-au recitat poezii. Un panou aniversar și o expoziție de carte cu opera eminesciană au întregit cadrul cultural și aniversar.
Elevii claselor a VI-a C, a VII-a B, a VI-a B, a VII-a C îndrumați de către doamna profesoară Carmen Climescu au creat postere cu activitatea literară a marelui poet, proiecte cu informații despre viața sa, liste cu poeziile publicate, grafice cu teme literare întâlnite în lirica eminesciană, pliante, dar și expoziții de carte! De asemenea, elevii au recitat poezii și au prezentat lucrări în Power Point în care au surprins detalii despre teme, motive literare și referințe critice.
„Mihai Eminescu a adus o contribuție importantă limbii române literare, în contextul unei țări încă neunificate. Prin opera sa bogată, rezultat al unui efort intens de creație, concentrat pe parcursul a mai puțin de douăzeci de ani, poetul a dat formă unei sensibilități frământate, etern visătoare, destinate a deveni simbol”
director adjunct, prof. Popa Miaiela Cezara
„Creația marelui poet poate fi receptată la toate vârstele, printr-o tematică generoasă, care îi apropie pe cei mici de universul naturii. Celor mari le deschide universul complex de gânduri și semnificații, pentru că, sub aripa creatoare a poetului, ideile prind viață, definindu-se într-un mod fără egal. Mulți au pășit pe urmele pașilor pierduți, au explorat viața și opera, i-au elogiat versul, iar datoria noastră, a contemporanilor, este aceea de a transmite generațiilor în formare rolul acestei personalități complexe. După cum însuși mărturisea, ,,Numai poetul ca păsări ce zboară…trece peste nemărginirea timpului”. Natura prinde viață în versurile sale, lacul albastru se împodobește cu delicatețea nuferilor galbeni, codrul ,,e împărat slăvit”, luceafărul se oglindește tainic în adâncuri, iar luna învăluie tabloul nocturn în raze de argint.”
director, prof. Costea Cristina Oltea
