Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, a adus în atenție o serie de preocupări legate de utilizarea aplicației TikTok, afirmând că există dovezi clare privind utilizarea datelor într-un mod negativ. Potrivit lui Popescu, TikTok reprezintă o problemă de siguranță națională, iar instalarea sa ar trebui interzisă pe telefoanele angajaților statului.
Vicepreședintele ANCOM a explicat că aplicația TikTok nu doar utilizează datele într-un mod nociv, dar există și dovezi tehnice că acestea sunt direcționate către servere ale altor guverne. În contextul preocupărilor pentru securitatea cetățenilor, Popescu a subliniat că postările care afectează siguranța pot avea un efect cascador în societate.
“Le recomand tuturor românilor să nu își instaleze TikTok. Există dovezi clare că acea aplicație folosește datele într-un mod negativ”, a avertizat Pavel Popescu. În legătură cu posibilitatea interzicerii aplicației pe telefoanele guvernamentale, el a afirmat că aceasta este o decizie politică, dar a recunoscut că există nevoia de curaj în luarea acestei măsuri.
De cealaltă parte, reprezentanții TikTok contrazic afirmațiile oficialului român.
„Niciun guvern nu are acces la datele utilizatorilor noștri și investim 12 miliarde de euro în Proiectul Clover, un proiect lider în industrie, care va asigura stocarea datelor utilizatorilor europeni în Europa, cu monitorizări și verificări independente de către experții în securitate cibernetică de la NCC Group. Primul nostru centru de date european este deja operațional în Irlanda. Suntem disponibili să ne întâlnim cu oficialii pentru a discuta orice îngrijorare și pentru a corecta percepțiile greșite”, ar declarat pentru Deșteptarea reprezentanții TikTok.
Pe lângă TikTok, alte aplicații mobile au fost, de asemenea, subiectul unor investigații și suspiciuni legate de spionaj asupra utilizatorilor, însă, se pare, acestea nu au atras atenția autorităților române.
De exemplu, aplicații precum WhatsApp, Facebook și Instagram au fost implicate în diverse controverse legate de gestionarea datelor personale. În plus, au existat cazuri în care aplicații mai puțin cunoscute au fost identificate ca având politici de confidențialitate discutabile sau chiar ca instrumente de spionaj.
- Facebook și Cambridge Analytica (2018): Facebook a fost implicat într-un scandal major atunci când s-a aflat că datele personale ale milioane de utilizatori au fost colectate fără consimțământul lor și utilizate ulterior în campanii politice, inclusiv de către firma de consultanță politică Cambridge Analytica.
- Zoom (2020): Aplicația de conferințe video Zoom a fost criticată pentru practicile sale de securitate și confidențialitate. Au fost semnalate probleme precum colectarea și partajarea datelor utilizatorilor fără consimțământul acestora, precum și vulnerabilități de securitate care au permis intruziuni neautorizate în ședințe.
- Strava (2018): Aplicația de monitorizare a activității fizice Strava a generat îngrijorări legate de securitate atunci când datele de localizare colectate de la utilizatori au fost publicate și au fost identificate instalații militare secrete și poziții ale personalului militar.
- AccuWeather (2017): Aplicația de prognoză meteo AccuWeather a fost acuzată că împărtășește informații despre locația utilizatorilor cu o firmă de analiză publicitară, fără consimțământul clar al acestora.
