Un vot pentru suveranitate

Am în față un grafic realizat de Parlamentul European și care reprezintă modul în care europarlamentarii au votat vizavi de tratatul CETA, între UE și Canada. Este vorba despre un tratat comercial care stabilește, de exemplu, că guvernele naționale pot fi aduse în fața unor tribunale arbitrale din afara sistemului de justiție, în care deciziile le vor lua nu judecători, ci corporatiști și care vor putea stabili că o regulă sanitară instituită, de exemplu, pentru descurajarea fumatului, împiedică o companie să-și realizeze profitul scontat.

CETA era cât pe ce să nu fie votat deoarece s-a împotrivit România și provincia belgiană Wallonia. România voia să obțină, de fapt, scoaterea vizelor pentru Canada și a primit o promisiune în acest sens. Wallonia a rezistat mai mult, însă, explicând că împotrivirea ar fi de natura principială.
Votul din Parlamentul European este interesant din perspectivă modului în care au votat țările UE.

Și s-au conturat trei tendințe majore: țările care au votat unanim sau pe aproape pentru tratat (Croația și Estonia au avut 100% voturi “pro”, fiind urmate de România cu peste 90%), țările ai căror deputați au avut un procent de împotrivire de 20-40% (Belgia 40%, Suedia, Germania, Cehia – peste 35%) și țările ai căror parlamentari au votat sub 50% pentru adoptarea tratatului. În acest ultim caz este vorba în special de Franța (cu puțin peste 20% voturi “pro”), Austria (30%), Grecia și Irlanda (40%), Italia, Olanda și UK (între 42-48%).

Franța și-a făcut chiar un titlu de gloria din votul împotriva CETA, ceea ce ne duce cu gândul că Adunarea Națională s-ar putea să nu voteze acordul. Pentru a intra în vigoare, CETA trebuie adoptat de parlamentul fiecărui stat din componența UE. Dacă în privința României nu trebuie să ne facem iluzii – ne-au luat ochii cu scoaterea vizelor turistice deși foarte puțini îsi vor permite un bilet de avion spre Canada – ar trebui să ne așteptăm la surprize cel puțin din partea Franței, aflată în campanie electorală și în care dreapta naționalistă se aude tot mai pregnant.

Dar nu numai dreapta este împotriva CETA; alături de europarlamentarii Frontului Național (al lui Marie Le Pen) au votat împotriva tratatului și toți deputații socialiști (afiliați grupului S&D), Verzii ecologiști, Frontul Sângii – Partidul Comunist Francez iar patru din cei șapte deputați ai Uniunii Democraților și Independeților – Mișcarea Democratică afiliați ALDE au votat contra ori s-au abținut. Mai interesant este și că șase dintre cei 18 parlamentari ai Republicanilor (afiliați PPE) s-au abținut, la rândul lor.

În orice caz, modul în care se va vota CETA ne va arăta destul de clar cum se vor poziționa națiunile față de viitorul UE. Pentru că viitorul este despre suveranitate. Iar criza UE este și una a suveranitătii, nu doar una economică.

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"