Secția de Dermato-venerologie din Spitalul Județean de Urgență Bacău are în componență 25 de paturi, din care 5 paturi pentru Alergologie, și două paturi pentru spitalizările de zi. Aici se înregistrează circa 75 de internări pe lună, din care aproape 30% sunt urgențe. Patologia este diversă, cu tratamente personalizate pentru fiecare pacient, pe care ni le-a prezentat dr. Georgeta Dabija, medic șef secție.
– Concret, ce tipuri de tratamente primesc pacienții care se adresează acestei secții și ce afecțiuni sunt tratate aici?
– Pentru fiecare pacient care se prezintă în secția noastră, realizăm o îmbinare între principiile terapiei clasice cu achizițiile noi terapeutice. Un exemplu concludent în acest sens este psoriazisul (o boală dermatologică cronică care determină o creștere rapidă exagerată a celulelor pielii, având ca rezultat apariția unor plăci tegumentare îngroșate, albicioase, n.r.), o afecțiune care de la terapia convențională poate beneficia de terapia modernă, respectiv terapia biologică. Vorbim de cazuri în care pacientul, prin forma sa de boală, cu psoriazis moderat sau sever, se înscrie în criteriile recomandate de programul național. Dacă în 2010, când am inițiat pentru prima dată terapia biologică în această afecțiune, erau doar trei produse pe piață, în prezent sunt brevetate peste 6 produse, plus 3 sau 4 biosimilare. Deci paleta de tratament este mult mai largă, se adresează tuturor formelor de psoriazis, iar în raport cu forma clinică, comorbiditățile pacientului și modul de administrare, tratamentul poate fi personalizat pentru fiecare bolnav în parte. Este un tratament care se practică în absolut toate țările, iar noi suntem aliniați la aceste tratamente de ultimă generație, care duc la o îmbunătățire excelentă a calității vieții pacientului.
– Psoriazisul, care, se știe, are ca principală cauză mecanismul autoimun, este o patologie predominantă pe secție sau este doar afecțiunea introdusă în acest program național de sănătate?
– Este doar pe programul național. Am vrut doar să dau un exemplu despre o terapie de top pe care o practicăm la nivelul secției. Deci, aici ne-am aliniat la cele mai moderne terapii care se pot aplica astăzi în lume în domeniul psoriazisului.
O altă patologie frecvent întâlnită este ulcerul de gambă. Iar aici am căutat să inovăm metodele terapeutice clasice, în sensul introducerii la nivelul secției noastre, a spitalului, a pansamentelor hidroactive – care se schimbă la o perioadă de 3-4 zile, care crează un confort sporit pacientului și care sunt mai bine tolerate.
Nu pot să nu amintesc și de o serie de achiziții pe care ni le propunem să le facem la nivelul secției și care constau într-un dispozitiv de presiune negativă ce este recomandat formelor cronice de ulcer și prin care se realizează o diminuare a edemului și o accelerare de granulație și de vindecare. Așadar, tot o terapie modernă existentă în lume pe care o aducem și o aplicăm aici, în Bacău.
– Ați vorbit de ulcerul de gambă. Este o urmare a ulcerului varicos sau a piciorului diabetic?
– Este o afecțiune care prezintă mai multe etiologii. Una dintre cele mai frecvente este într-adevăr ulcerul venos, care poate fi și cu afectare articulară, ulcerul neuropat, ulcerul diabetic, ulcerul trofic din insuficiențele cardiovasculare, ulcerele vasculitice dintr-o serie de boli sistemice. Deci, o etiologie plurifactorială, dar procesul de vindecare al ulcerului de gambă urmează aceiași pași, aceste pansamente hidroactive fiind diferențiate în funcție de gradul bolii.
– Ce alte metode de tratament mai sunt oferite pacienților aici, pe secție?
– Electroterapia cu radiofrecvență a leziunilor cutanate, leziunilor tumorale, verucilor, leziunilor virale, papioamelor, o metodă mai bună decât radioterapia clasică, prin hemostaza pe care o realizează, prin diminuarea gradului de durere pe care îl generează. Apoi, avem o gamă largă de tratamente ale eczemelor, sunt pacienți și cu lichenul plat, o afecțiune cronică inflamatorie care poate afecta pielea, mucosele, unghiile sau părut cu implicarea sistemului imun. Este o boală frecvent asociată cu hepatita de tip B sau C, cu hipertensiune și cu diabetul zaharat. Apoi, avem dermatoscopia care ne ajută în diferențierea și diagnosticarea unor tumori cutanate. Tratăm și limfoamele, și bolile de colagen, bolile autoimune ale țesutului conjunctiv, deci o patologie diversă, după cum spuneam.
– Mai sunt și pacienți diagnosticați cu Zona Zoster? Chiar dacă este o afecțiune virală, provocată de virusul Varicelo-Zosterian, responsabil și de îmbolnăvirea de varicelă sau vărsat de vânt cum este cunoscută, este considerată tot o boală a pielii.
– Da. Există. Chiar recent am avut o formă de Zona Zoster la o persoană mai în vârstă, de peste 80 de ani, deci poate să apară și la o vârstă mai înaintată, pe fondul unei imunodepresii accentuate. Caracteristica acestei boli este că se localizează pe traiecte nervoase și este însoțită de dureri foarte mari. Și aici, în Zona Zoster, avem mai multe posibilități terapeutice, de la antivirale de ultimă generație, până la unguente foarte bune.
– Bolile venerice?
– Aici, din ce avem în evidență, înregistrăm o descreștere, dar nu cred că este neapărat reală pentru că foarte mulți dintre acești pacienți se adresează cabinetelor particulare pentru a avea o anumită protecție față de societate, deși percepția este greșită, pentru că tot ce ține de confidențialitate este strict respectat și în cazul acestor boli, oriunde se prezintă pacientul. Încă mai depistăm, din păcate, serologii pozitive și sifilis la gravide, pentru care avem o bună colaborare cu Maternitatea, atât pe obstetrică, cât și pe neonatologie. Alte boli venerice înregistrate sunt gonoreea, chlamydia (clamidia), dar și uretritele nespecifice, care sunt considerate ca boli venerice minore.
– Aveți și activitate chirurgicală pe secție. Despre ce este vorba?
– Sunt mici intervenții chirurgicale, nu vorbim de chirurgia mare. Sunt intervenții pe leziunile cutanate de dimensiuni mici, inclusiv carcinoame cutanate sau biopsiile cutanate. Important este să se înțeleagă că este bine de evitat acele tratamente date de farmacist sau de vecini, pe aceste leziuni cutanate, pentru că nu fac decât să modifice aspectul clinic al leziunii primare și atunci îngreunează inclusiv tratamentul. O micoză cutanată, de exemplu, tratată necorespunzător, modifică aspectul clinic, de aceea orice leziune trebuie prezentată la medicul specialist și în funcție de gravitatea ei se stabilește internarea sau nu a pacientului și tratamentul adecvat.
– Alergologia?
– Alergologia se confruntă mai ales cu manifestările alergice generate de medicamente, iar la persoanele care au teren alergic, acestea pot da frecvent și alergii încrucișate, nu numai la antibiotice. Dar înregistrăm și alergiile la factorii de mediu – rinitele alergice, sunt decompensări ale astmului, dermatitele atopice – afecțiuni de graniță între dermatologie și alergologie. Mai sunt și înțepăturile de insecte, care pot duce la reacții alergice grave, cu anumite expresii clinice.
„Multă lume asociază dermatologia cu venerologia, ceea ce este total greșit. Un bolnav care vine aici are cu totul altă patologie decât cea venerică. Că și aceasta reprezintă o altă componentă, este altceva, însă există această fobie, dar până vine la noi, se internează și apoi își schimbă părerea. Și astfel devenim o secție preferată.”
dr. Georgeta Dabija, medic șef secție
Medici care lucrează pe această secție:
dr. Georgeta Dabija, medic primar (șef secție)
dr. Cornelia Antohi, medic primar
dr. Gabriela Boghian, medic primar
dr. Zonia Chira, medic primar
dr. Carmen Ionițoiu, medic primar
dr. Alexandru Rizescu, medic primar
dr. Gabriela Ungureanu, medic primar
