Muzeul de Artă din Bacău a împlinit anul acesta 60 de ani de activitate, iar Galeriile de artă „Alfa”, cunoscute în perioada anilor 1965-1992 drept Galeriile de artă ale Muzeului din Bacău, 55 de ani de la înființare. Momentul a fost marcat, în spațiul Galeriilor „Alfa”, printr-o expoziție și un simpozion cu titlul „Muzeul de Artă din Bacău – 60 de ani în afișe și fotografii”. Invitata de onoare a manifestării, Eugenia Antonescu, prima șefă a Muzeului de Artă din Bacău, a lansat cu această ocazie volumul „Din trecutul Muzeului de Artă din Bacău – Cronici plastice 1960-1971”.
Cu această ocazie, la Galeriile „Alfa” ale Muzeului de Artă din Bacău s-a deschis, la sfârşitul săptămânii trecute, expoziția „Muzeul de Artă Bacău – 60 de ani în afișe și fotografii”. Evenimentul a avut loc în cadrul unui simpozion, cu o asistență foarte restrânsă, formată aproape exclusiv din actuali și foști angajați ai Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, printre care: Georgeta Popovici, muzeograf (1966-1997) și director al Muzeului de Artă și Etnografie (1997-1999), Viorel Căpitanu, muzeograf și șef al Muzeului de Istorie (1957- 1990), apoi director al Muzeului de Istorie „Iulian Antonescu” (1990-1997), Feodosia Rotaru, muzeograf (1975-1997) la Secția Oficiul pentru Patrimoniu a Muzeului Județean Bacău, ulterior director interimar al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” (2011-2012), Silvia Iacobescu – muzeograf (1975-1997) la Secția Istorie a Muzeului Județean Bacău, ulterior director al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” (2007-2011), Elena Artimon, Diana Popa, muzeografe din anul 1970, respectiv 1975, la Muzeul Județean Bacău, dar și colaboratori din lumea culturală băcăuană, precum Vilică Munteanu și Mihaela Chelaru, fost, respectiv actual director al Arhivelor Statului – Filiala Bacău.
Muzeul de Artă – emblemă culturală a Bacăului
Manifestarea a fost deschisă de Dionis Pușcuță, șeful Muzeului de Artă, care a subliniat importanța existenței și a evoluției Muzeului de Artă din Bacău, în contextul în care în Bacău activează, începând cu jumătatea anilor ’60, un important grup de artiști plastici, și cu atât mai mult în vremuri de dificultăți financiare sau de ingerințe ale politicului în sfera activităților culturale.
Muzeografa Marcela Gavrilă, organizator şi realizator al expoziţiei, a făcut un scurt istoric al Muzeului de Artă, înființat, pe hârtie, în aprilie 1957, ca secție a Muzeului Regional din Bacău. Neavând însă nici un fel de dotare, nici spațiu propriu, nici patrimoniu muzeal și nici un angajat, cu excepția directorului instituției, Iulian Antonescu, Muzeul de Artă și-a început de fapt activitatea specifică, organizarea de expoziții de artă plastică, așa cum reiese din arhive, în luna aprilie a anului 1960. Inițial, muzeul avea repartizată o cămăruță în clădirea Palatului Administrativ; ulterior au schimbat 4-5 adrese, clădirea fostei Cantine a Sfatului Regional – Nicolae Bălcescu nr. 39-41-43, clădirea fostului Tribunal Regional – Calea Mărășești nr. 42, ambele clădiri fiind demolate ulterior; o a treia adresă la care au stat mai mult, Calea Mărășești nr. 20, clădire care în prezent nu mai există, înainte de a obține spațiul în care funcționează și astăzi, cel din strada „Nicolae Titulescu”, nr. 23.
„Toate aceste adrese temporare figurează pe afișele expuse în expoziție, ca dovadă a faptului că, și în condiții destul de improprii, Muzeul de Artă a reușit să organizeze, pentru publicul băcăuan, numeroase expoziții, cât şi alte manifestări de înaltă ţinută culturală şi artistică. Însă, până la obținerea propriului spațiu, Muzeul de Artă a avut, prin directorul instituției, Iulian Antonescu, șansa obținerii spațiului Galeriilor de artă, în anul 1965, care funcţionează şi astăzi, devenind, în timp, centrul, universul în care băcăuanii se întâlnesc cu arta şi creatorii ei, nume mari ale picturii şi sculpturii româneşti, spaţiu unde ne găsim şi astăzi, la 60 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Artă, o mare sărbătoare a tuturor celor care au iubit şi iubesc arta plastică.”
Dionis Puşcuţă, şeful Muzeului de Artă Bacău
Prima expoziție deschisă în spațiul Galeriilor a fost «Restrospectiva Nicu Enea», la 5 ani de la moartea acestuia (1960). Trebuie menționat că de numele lui Nicu Enea se leagă prima inițiativă de înființare a unei Pinacoteci a Bacăului: din scrisorile acestuia reiese că în anul 1938 a donat municipalităţii băcăuane un număr de 130 de lucrări de artă, obținute fie din donații ale colegilor de breaslă bucureșteni, fie la schimb cu lucrări ale sale. Contextul istoric determinat de începerea celui de-al doilea război mondial au făcut ca această inițiativă generoasă să nu se mai materializeze. Din colecția de artă donată de Nicu Enea au mai rămas 16 lucrări, care au intrat ulterior în patrimoniul muzeal.
Galeria marilor artişti
Revenind la anul 1965, anul deschiderii Galeriei ca spațiu folosit, aproape în exclusivitate, de Muzeul de Artă din cadrul Muzeului Regional, și doar ocazional de celelalte secții ale muzeului: denumite Galeriile de artă ale Muzeului Regional Bacău – din 1992 devin Galeriile de Artă „Alfa”, în acest spațiu se vor desfășura majoritatea covârșitoare a manifestărilor și expozițiilor organizate de Muzeul de Artă Bacău. Fiind, pentru o lungă perioadă de timp, singura galerie de artă din orașul Bacău, acest spațiu va găzdui și expoziții organizate în colaborare cu celelalte instituții băcăuane de profil: Școala Populară de Artă, Cenaclul UAP „Nicu Enea” – viitoarea Filială Bacău a UAP, Liceul de Artă – astăzi Colegiul Național „George Apostu”, Asociația Artiștilor Amatori etc.
Totodată, se poate observa lesne, vizionând expoziția, că, odată cu obținerea acestui spațiu, activitatea Muzeului de Artă băcăuan se dinamizează, numărul expozițiilor crește, și, mai ales, expozițiile de autor, adică expozițiile personale. Perioada 1965-1969 este și perioada în care în Bacău se stabilesc o serie de artiști valoroși, cei care vor fonda, în anul 1968, Cenaclul UAP „Nicu Enea”, cei care vor face cunoscut Bacăul pe plan național – Ioan Burdujoc, Constantin Ciosu, Gheorghe și Salomia Velea, Ilie Boca, Petru Pinca etc. Toți acești artiști plastici vor deveni colaboratori apropiați ai Muzeului de Artă băcăuan.
Expoziția montată pe simezele Galeriilor „Alfa” reproduce o parte semnificativă, adică 330, din afișele tuturor expozițiilor deschise de-a lungul celor 60 de ani și care se ridică la un număr de 740 de expoziții.
Eugenia Antonescu, un nume cât o istorie
Născută Eugenia Dogan (devenită Antonescu, după căsătoria cu Iulian Antonescu), în 12 martie 1935, în comuna Gâdinți, din județul Neamț, urmează Facultatea de Istorie la Universitatea București între anii 1953-1958, cu specializarea istorie veche – arheologie. A fost repartizată la Bacău și în toamna lui 1958 devine muzeograf și ulterior muzeograf principal la Muzeul Regional Bacău. Inițial a primit însărcinări în domeniul arheologiei, dar și pe probleme de artă, domeniul în care muzeul nu avea specialiști. În 24 ianuarie 1959 deschide prima expoziție de artă închinată Unirii Principatelor – în arhivă se face mențiunea „înainte de deschiderea oficială a secției, care a avut loc la 29.IV.1960 ” – șirul expozițiilor de artă continuând până în 1971, când a fost transferată în capitală.
Vizibil emoționată – întâmpinată de organizatori cu salutul „Bine ați revenit acasă!” – invitată de onoare a manifestării, în calitate de prima șefa a Muzeului de Artă din Bacău din anul 1959 până în anul 1971, Doamna Eugenia Antonescu a evocat momente și amintiri semnificative din istoria instituției. Și ca răspuns la întrebările din public, prin fața asistenței s-au derulat ca într-un film amintiri din vremuri de demult: greutățile inerente începutului, legăturile cu pictorul Nicu Enea, care i-a învățat pe primii angajați ai secției cum se montează și se panotează o expoziție de artă, relațiile cu oficialitățile vremii, cursurile de specializare la București, susținute de mari personalități din domeniul artelor plastice și al criticii de artă.
Extrem de interesante au fost informațiile privind constituirea și creșterea constantă a patrimoniului muzeal, care s-a realizat, în acele vremuri, în principal prin transferuri de la Secția de Învățământ și cultură sau de la Muzeul Național de Artă al României. Relația apropiată cultivată cu aceste instituții, relații care s-au datorat aprecierii de care se bucura familia Iulian și Eugenia Antonescu, a făcut ca la muzeul de artă băcăuan să fie transferate adevărate comori ale artei plastice românești: lucrări semnate de maeștri ai artei precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tattarescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Aurel Băeșu, Dimitrie Ghiață, Octav Băncilă, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu și mulți, mulți alții. Aceste lucrări au alcătuit nucleul colecției pe care o deține în prezent Muzeul de Artă din Bacău, colecție care s-a îmbogățit constant: la plecarea dnei Antonescu colecțiile numărau 1500 de lucrări de artă, în prezent ajungând la aproape 6000, patrimoniu inestimabil, format din donaţii ale artiştilor şi achiziţii.
De asemenea, relația apropiată cu Elvira Enea, artist plastic, soţia pictorului Nicu Enea, s-a concretizat prin donația casei și a terenului, proprietatea familiei Enea, precum şi a unei valoroase colecții de aproape 400 de lucrări semnate Nicu Enea, care a devenit, în decembrie 1970, Casa Memorială „Nicu Enea” , după care, în 1971, s-a deschis Casa Memorială „George Bacovia” , deci în perioada în care familia Antonescu era încă la Bacău, instituţii care fac parte, acum, din Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”.
Artă şi artişti, cronici pentru neuitare
A urmat lansarea primului volum al memoriilor pe care Eugenia Antonescu le pregătește pentru tipar, cartea tipărită special pentru această ocazie: „Din trecutul Muzeului de Artă din Bacău – Cronici plastice 1960-1971”.
„Am în minte mereu sfaturile unor apropiați – academician Alexandru Zub și istoricul și criticul de artă Petre Oprea, care îndemnau pe cei care au anumite cunoștințe să le transmită și altora în scris. Nu-mi imaginez de ce nu am avut dorința de a publica mai de demult, la un loc, tot ce am scris. Mă gândesc acum că așa ar fi mai ușor pentru cei interesați să urmărească – în cazul de față – evoluția, istoria activităților unor instituții din domeniul artelor plastice la Bacău. Șederea acasă, impusă de ucigașa pandemie, pentru mine a fost o provocare. Neputând să mai frecventez biblioteci și arhive, am dedicat timpul alcăturii unei radiografii, a rezultatelor preocupărilor avute față de manifestarea artelor pe plaiurile băcăuane sau de creare a unor file de istoria artei pe plan național – folositoare celor pasionați sau marelui public. Am o mare bucurie că am reuşit să o finalizez cu această ocazie şi vă mulţumesc pentru aceste clipe minunate şi pentru primirea emoţionantă”
Eugenia Antonescu, prima şefă a Muzeului de Artă Bacau
Managerul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, Mariana Popa, a conferit dnei Eugenia Antonescu Diploma de recunoștință, în semn de aleasă prețuire pentru contribuția remarcabilă adusă dezvoltării patrimoniului Muzeului de Artă din Bacău, pentru activitatea prodigioasă în promovarea valorilor artistice și culturale naționale.
Un vechi colaborator și prieten al familiei Antonescu, Vilică Munteanu, fost director al Arhivelor Statului Bacău, a oferit doamnei Antonescu o plachetă de onoare, „în semn de prețuire, gratitudine și de considerațiune pentru întreaga activitate pe tărâmul culturii românești”.
În încheiere Eugenia Antonescu a oferit câte un exemplar al cărții, cu dedicație, vechilor colegi și colaboratori. O mențiune importantă: primele două cărți au fost oferite în dar Muzeului de Artă, respectiv Galeriilor de artă „Alfa”.
Expoziţia de la Galeriile ALFA poate fi vizitată până la sfârşitul acestei săptămâni
P.S. Construcţia nefericită (!) a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” a condus la transformarea, aproape până la pierderea identităţii, a Muzeului de Artă, instituţie de prestigiu, de sine stătătoare, cu personalitate juridică, cu rang naţional, care gestionează averea artistică a Bacăului, în secţie a acestui complex. Consecinţele sunt vizibile, păguboase, devenind o anexă, atât administrativ, cât, mai ales, economic şi financiar.
Foto: Mihnea Baran
