Răzvan Bibire

Este încetățenită ideea că în România există hoarde întregi de fanatici care plâng pe umărul comunismului și regretă vremurile de dinainte de 1989. Li se spune în mod tradițional și ironic „nostalgici” iar cei care-i etichetează astfel regretă amarnic faptul că aceste persoane au drept de vot și chiar și-l exercită, fără, însă, să știe să voteze „corect”.

De altfel, fantezia supremă a celor care pun astfel de etichete este să interzică dreptul de vot al „nostalgicilor” și, eventual, să-i închidă în lagăre de concentrare. Ceea ce nu înțeleg ei este că românii „nostalgici” nu regretă comunismul, ci societatea existentă atunci. O societate, care cu lipsurile ei, era una care funcționa. În sensul că, în principal, exista o ierarhie a valorilor, existau mecanisme de reglare și autocontrol, existau sisteme de intervenție în caz de necesitate.

Aș lua ca exemplu doar sistemul extraordinar de prevenție a bolilor. Exista personal specilizat care se ocupa de vaccinare, de control până în cele mai îndepărtate cătune. Astăzi, privim aceste lucruri că pe niște SF-uri. În fiecare comună era un medic stomatolog; azi stomatologia a devenit medicină de lux; puțină lume își mai permite să-și trateze măselele. Sistemul de educație permitea unui fiu de țăran să ajungă la orice facultate, bineînțeles, dacă trecea de examenele de admitere. Nu spun că era o societate perfectă și nici nu fac apologia comunismului. Spun doar că, spre deosebire de zilele noastre, societatea era funcțională.

Existau și atunci o sumedenie de probleme; însă, per ansamblu, mecanismele sociale funcționau. Și cel mai important sistemul „ascensoarelor sociale” care permitea accesul de la o categorie socială la alta nu era blocat. Societatea era mult mai liniștită nu din cauza Securității, ci pentru că nu exista genul de probleme de astăzi. Putem admite că o parte dintre nevrozele zilnice sunt cauzate de sistemul capitalist și, deci, inevitabile. Dar ne confruntăm o sumedenie de probleme care nu ar trebui să existe într-o societate funcțională. Criza vaccinurilor, epidemia de rujeolă sau imigrația masivă, de exemplu.