29 aprilie 2024
OpiniiEditorialPoziția ghiocel dăunează grav economiei

Poziția ghiocel dăunează grav economiei

Din toate țările, de pe toate continentele, vin vești cu iminentele crize, cu repercusiuni grave în domeniul alimentar și, mai ales, cel energetic, determinate, în special de politicile globaliste dictate de marile puteri economice și militare cât  și de războiul din Ucraina. Concomitent cu războiul sferelor de influență, s-au deschis și bătălii acerbe pentru asigurarea surselor și resurselor de petrol, gaze și alimente. Implementarea politicilor pentru energia verde, a celor alternative necesită timp și bani, nu se poate aplica în 5-6 ani, cum perorează din amvonul UE politicieni și teoreticieni rupți de realitate, însă economiile nu au timp să aștepte, deoarece le paște falimentul.

Țări europene, cum sunt Bulgaria, Polonia, Germania, țările baltice, dar și Ungaria, Franța, România sau Slovacia resimt acut penuria de  combustibili, mai ales că, peste noapte, la sugestia și impunerea chiar de către Uniunea Europeană s-a renunțat la folosirea cărbunelui și păcurii drept combustibili în centralele care produceau energie, căldură și apă caldă. Efectiv au fost închise zeci de mine, exploatări petrolifere, centrale termice, orbește, fără studii de impact, dar cel mai grav e că, în România, spre deosebire de alte țări mai prudente, s-a închis tot, în loc ca acestea să fie conservate, lăsând pe drumuri și pe spinarea bugetului mii de salariați.

Acum ne uităm în sus și ne rugăm! Ne-am bătut joc de mana cerească care este gazul din Marea Neagră, mai sunt zăcăminte importante de gaze descoperite și nepuse în valoare, mai avem țiței suficient prin munții noștri, dar am concesionat zăcămintele, iar nou veniții le-au închis, iar țara apelează acum la importuri masive, la costuri astronomice. Producția de petrol a României era în anii ’70-’80 ai secolului trecut, de 15 milioane de tone anual – 15 milioane tone!, iar acum se extrag mai puțin de jumătate, aproximativ 5-6 milioane tone.

Pe scurt, producția de gaze naturale era, în 1980, de 28,1 miliarde mc, importurile fiind de 7 miliarde mc, comparativ, în 2021, situația s-a inversat. (Amatorii de statistici pot consulta rapoartele anuale și trimestriale ale INS). Prostia se plătește, numai că de suferit suferă doar populația. Germania și Polonia nu au renunțat la cărbune, nici Franța în totalitate, ba repun în funcție alte capacități de producție care folosesc acest combustibil, și nu le „pedepsește” nimeni, numai noi ne-am găsit să traducem în practică rapid directivele europene. Acum, suflăm în pumni, iar vinovații, decidenții sunt bine, la casele lor. Este momentul ca statul român, guvernul, instituțiile de prognoză și cercetare să-și revizuiască politicile și, urgent, să scoată bani din piatră seacă și să treacă, cu toate eforturile financiare, de inteligență și juridice, la repunerea urgentă în circulație a resurselor naționale, gazelor din Marea Neagră, dar și a zăcămintelor de gaze descoperite recent, la Padina, Tecuci etc.

Este urgent nevoie de o mobilizare generală, pentru o analiză a priorităților, renunțarea la unele proiecte, care mai suportă amânare, la nivelul întregii țări, iar banii, toți banii, indiferent de sursă, să fie direcționați rapid și eficient pentru punerea în valoare a bogățiilor cu care ne-a înzestrat natura, pentru binele țării: petrol, gaze, centrale termice, energie eoliană, atomică, tot ce poate pune în mișcare economia. Mâine este prea târziu. Așa cum ne-am mobilizat pentru intrarea în NATO, în UE, acum este momentul ENERGIE. Să privim și să acționăm cu responsabilitate spre nevoile prezentului, fără a le compromite însă pe cele ale viitorului.

Ne-am pus mari speranțe în PNRR, de unde am fi putut beneficia acum, rapid, de peste 15 miliarde de euro, iar România, după doi ani, nu are niciun proiect eligibil. România trebuie să depășească această stare de somnolență păguboasă, să scoată capul din nisip, să-și îndrepte coloana vertebrală, iar președintele, parlamentarii, membrii guvernului să renunțe la lupte politice și să se bată, 24 de ore din 24, pentru bani și proiecte, care să pună la adăpost populația de efectele crizelor. Amânarea și cu o zi a acestor decizii, înseamnă sabotaj și crimă.

 

 

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri