Zilele trecute Ministerul Muncii a publicat pe site-ul său www.mmuncii.ro, în secțiunea ”Transparență decizională”, un proiect de ordin prin care este reglementată procedura de evaluare a pensiilor, în vederea recalculării lor. Potrivit proiectului, pensiile din sistemul public, cuvenite sau aflate în plată ori care urmează să fie stabilite în condițiile Legii 263/2010, până la data de 1 septembrie 2023, vor fi evaluate, în baza art.157, al.2, din Legea 127/2019.
Concret, până la 1 septembrie 2023, Casa Județeană de Pensii (CJP) va identifica, pentru fiecare pensionar, stagiile de cotizare contributive, cele asimilate (studiile universitare, armata etc.) și cele necontributive valorificate la stabilirea sau recalcularea drepturilor cuvenite sau aflate în plată la data de 31 august 2023. Totodată, în cei peste 2 ani, pentru fiecare pensionar, va fi creată baza de date cu veniturile lunare, brute sau nete, obținute înainte de 1 aprilie 2001, care nu au fost luate în calcul la stabilirea pensiei.
Pentru aceasta, pensionarii vor putea prezenta la CJP adeverințele eliberate de către unitatea unde au lucrat sau de către deținătorul legal al arhivei de personal, prin care se certifică venitul lunar realizat, brut sau net, după caz, în perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001. Adeverințele existente deja în dosarele de pensie, dar și cele emise până ce ordinul va intra în vigoare și nedepuse la CJP vor fi valorificate, dacă îndeplinesc condițiile de valabilitate și legalitate, și în cazul în care nu vor fi conforme cu modelul din anexa la noul act normativ. Proiectul a fost redactat, în primul rând, în baza art.157, al.2, din Legea 127/2019, privind sistemul public de pensii, act normativ care ar trebui să intre în vigoare la 1 septembrie 2021, dar care, cu siguranță, va fi înlocuit cu altul de către actuala guvernare. La articolul respectiv, alineatul 2, se menționează:
”Începând cu data intrării în vigoare a prezentului alineat (este vorba despre al.1 din art.157-n.n), pensiile stabilite conform legislației anterioare vor fi evaluate în vederea recalculării prevăzută la alin.(1). Procedura de evaluare se stabilește prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale (…), în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi (127/2019-n.n.) în Monitorul Oficial al României, Partea I”. Legea 127/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.563 din 9 iulie 2019, dar de atunci au trecut aproape 2 ani, timp în care fostele guverne, PSD și mai apoi PNL, nu s-au grăbit să elaboreze și să adopte procedura. Cât despre actualul guvern, trebuie să spunem că a demarat deja evaluarea, în urmă cu câteva luni, dar de la începutul anului tot promite că va suplimenta personalul caselor teritoriale de pensii pentru ca acestea să facă față volumului mare de lucru. În ritmul în care se desfășoară, în prezent, procesul de evaluare, nu-i de mirare că guvernanții și-au propus ca tocmai la 1 septembrie 2023 să-l încheie. Dar și după aceea pensionarii vor trebui să mai aștepte până ce pensia lor le va fi recalculată după principiile echității și contributivității. Între timp câți nu o să moară ducând cu ei în mormânt această speranță!?
Ce părere aveți despre modul în care autoritățile abordează problema pensiilor?
„Dezastru, mai ales pentru cei cu pensiile mici și foarte mici. Dezastru pentru că, iată, prețurile la toate s-au dus în sus. Din păcate, cei care au avut ghinionul să iasă la pensie cu sume mici, mereu au avut probleme. Au sperat că fosta guvernare social-democrată va pune în aplicare planul de creștere a pensiilor cu 40%. Trist este noii guvernanți nu doar că au respins din start acest proiect, ci au și amânat majorarea pensiilor până la anul. Cine mai apucă anul, v-ați întrebat? Măcar inflația dacă se acoperea”
– Marin Gireadă, 79 de ani, pensionar
„S-au ales, pentru că nu noi i-am trimis acolo, niște guvernanți de nota ZERO. Păi, cum să ții tu un bătrân, care poate fi chiar bunicul sau părintele tău, cu aceeași bani, timp de trei ani. Numai dacă ne uităm la cât au crescut și vor mai crește prețurile la curent, gaze, utilități … nu mai zic de medicamente și de hrana zilnică. Noi, bătrânii, suntem generația de scarificiu, oamenii care au adus țara la nivelul ăsta, și drept răsplată suntem ponegriți, jecmăniți, disprețuiți. Sper ca soarta să ne răzbune și să nu-i mai vedem la guvernare câteva decenii, până vor dispărea soiul ăsta de români care fac rău românilor”
– Virginia Bogeag, 72 de ani, pensionar
„Cum poți să crezi în niște autorități care sunt dispuse să cheltuie, nu se știe cât, milioane, poate miliarde de euro, nu a zis nimeni cât, pentru vaccinare, dar se arată unt incapabile să găsească bani pentru pensii și pentru alocațiile copiilor. Mie mi-e limpede, din ce în ce mai mult, că de când s-au urcat singuri la guvernare, nu au avut nimic bun pentru popor, pentru oamenii de rând, pe care, de fapt, se sprijină orice societate. Nu ai grijă de bătrâni, dar nici de copii, cei care vor clădi mai departe țara?! Din păcate, pentru ei, nu mai prind scaunele astea vreodată, să fie clar”
– Eugenia Tumac, 60 de ani, pensionar
“Știați că România a avut peste 6 milioane de pensionari și nu a dat faliment sistemul? Deși atunci erau sub 4,5 milioane de salariați?”, întreabă retoric economistul Adrian Câciu. El a prezentat un grafic al anilor 2000-2021 și estimarea pentru 2029-2032. “Acum România are doar 4,9 milioane pensionari la aproape 6 milioane de salariați iar guvernanții nu sunt în stare decât să amenințe bătrânii cu sărăcia”, spune Adrian Câciu. Datele sunt publice pe site-ul Ministerului Muncii.
Zâmbet cu riduri și palme muncite
Pe trepte, lângă Piața Centrală, Valentina Onica vinde flori culese din grădină. E de loc din Bijghir. La 71 de ani și zâmbetul optimist cu care te întămpină, lăudându-și bujorii, mai că-ți vine să crezi în speranța de viață a țăranilor noști și prelungirea vârstei de pensionare, cum ne pregătesc rupți de realitate, guvernanții noștri. Duce palma la gură când vorbește, semn de bună creștere, pentru a nu i se vedea dantura. „Mai am un singur dinte mamă! Da arăt bine! Nu-i așa? Am șapte copiii! Nepoți? Ăăă…? Nu le mai știu numărul.” O ajută la socoteli Mărioara, nora mai tânără, care o însoțește și o ajută la cărat găletușele, umplute cu ce se mai găsește bun de scos câte un leu, din grădină. „ O fată are 7, un băiet are 9, alta 7, încă una 6, unul 3… Stați să nu-i încurc!”
Soțul, Gheorghe, a fost baza gospodăriei, aducând bani în casă. A lucrat în câmpul muncii până când s-a desființat fabrica. „Bărbatul e bolnav săracul. A lucrat la Metalurgie, la URA. E ieșit la pensie, are 16 milioane. De acolo îmi dă 5 milioane mie, pentru tratament. Am diabet, cardeopatie ischemică la inimă… am scos și fierea. Reumatism! Dar astea nu se văd. Da’ tot n-ajung. De asta vin la oraș cu rata și dacă e să plouă. Trebuie bani de mâncare ca să avem cu ce să trăim.
Lemne să cumpărăm, curent să plătim, altfel nu se poate.” Cu picioarele umflate, în adidași cu numere mult mai mari, să fie cât decât mai comozi nelegați la șireturi, sprijinită într-un toiag din lemn de corn, lustruit de vreme, zâmbește celor care trec pe lângă ea. Celor care pășesc cu capul plecat, fără să o vadă, mânați și ei de griji și nevoi, le urează ca Cel de Sus să le dea sănatate. Nu cerșește! Caută doar răsplata muncii depusă de ea și cei din familia ei. Ochii căprui, puțin interiorizați, știu să citească în încâlcitele căi ale sufletului celor care se opresc, să se târguiască. Mai lasă de la ea numai să nu se întoarcă cu marfa acasă. Doar 2 lei mamă, 2 lei! Sau la 5 lei, trei fire…?
Elena Țintaru,
Florentin Radu,
Ioan Bîșcă
