Parafrazând: esențele tari se țin în…spații mici, la micuța și cocheta galerie privată de artă KARO din Bacău, patron, artist plastic și critic de artă Constantin Țînteanu, care a devenit, în câțiva ani, un adevărat centru cultural, a fost vernisată o nouă expoziție de pictură, care își propune să prezinte publicului evoluția peisajului în arta plastică în ultimii 40 -50 de ani. Sunt pe simeze, creații, din diferite perioade, a peste 30 de artiști din Bacău și din țară, nume de rezonanță, care au marcat și influențat arta peisagistică din România.
În ultimii ani ai regimului comunist, au remarcat artiștii prezenți, simpla redare a naturii prin intermediul diferitelor mijloace plastice, fără a o parazita cu martori ai măreţelor realizări socialiste era un act de nesupunere. Umila floare de măr zugrăvită de grupul PROLOG, devenea un simbol al rezistenţei faţă de un sistem opresiv şi aberant. Berzunţi, Tescani, Măgura, Dărmăneşti sunt locuri în care pictorii se adună pentru a lucra, acestea devin imediat adevărate ateliere în aer liber. Ilie Boca strânge în jurul său artişti din mai multe generaţii, ei se reunesc an de an pe parcursul mai multor decenii pentru a picta, constituind fără îndoială, chiar dacă nerecunoscută formal, o adevărată şcoală băcăuană de peisaj.
„După 1989 s-a remarcat o schimbare de viziune în creaţia artistică, pentru mulţi acest gen nu mai era de actualitate. Au fost chiar şi critici, cum ar fi Ion Grigorescu care, referindu-se la razboiul moldo-rus din Transnistria reproşa colegilor că au preferat plein-airul, cu tot ce însemna acesta, în locul protestului împotriva agresiunii. Astăzi un conflict la o scara şi mai mare zguduie din temelii ordinea firească a lucrurilor, pierderile de vieți omenești, distrugerile sunt imense, spaima pune stapânire pe mulţi. „Inter arma silent musae” – Când armele vorbesc muzele tac. În aceste condiţi putem alege resemnarea, aşteptarea unor vremuri mai bune, mai prielnice. Sau să discutăm totuşi despre peisaj şi despre artă în general. Și cine ştie, poate armele vor amuţi!, a spus, la vernisaj, Constantin Țînteanu, curatorul expoziției. Așa cum se întâmplă la KARO, vorbitorii nu s-au limitat doar la aprecieri singulare și personale, ci au creat o adevărată dezbatere publică despre „Peisajul – între figurativ și abstract”. Astfel, Iulian Bucur (critic de arta), Mihai Chiuaru, Ioan Burlacu, Dionis Puscuță, Dragoș Burlacu, Ovidiu Ungureanu și Constantin Țînteanu au adus în discuție teme incitante, opinii și concepte agreate sau controversate, cum a fost privit peisajul de-a lungul timpului începand cu anii ’70-’80 până în prezent, rolul avut de Ilie Boca și a taberelor de creație de la Tescani, Măgura, Berzunți în dezvoltarea acestui gen, influențele asupra pictorilor locali pe care le-au avut Horia Bernea și cei din grupul Prolog. S-a dezbatut cu argumente pro si contra dacă a existat o școală băcăuană de peisaj sau nu.
Amatorii de artă și nu numai pot intra în contact cu opere semnate de Eugen Alupopanu, Ilie Boca, Dragoş Burlacu, Ioan Burlacu, Mihai Chiuaru, Cristina Ciobanu, Ioan Viorel Cojan, Vasile Crăiţă-Mândră, Marius Crăiţă-Mândrâ, Maxim Dumitraş, Co nstantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigore, Ion Grigorescu, Geanina Ivu, Ion Lăzureanu, Matei Lăzărescu, Dumitru Macovei, Ion Mihalache, Christian Paraschiv, Horea Paştina, Carmen Poenaru, Ștefan Pristavu, Ovidiu Petca, Bianca Rotaru, Liviu Russu, Mihai Sârbulescu, Valentin Scărlătescu, Ion Stendl, Paul Timofei, Silvia Tiperciuc, Vasile Doru Ulian, Ioan Văsâi, Gheorghe Velea, lucrări pe care ai ocazia să le vezi doar o singură dată în viață, într-o singură expoziție.
Dintre artiștii expozanți au participat la vernisaj Dumitru Macovei, Ioan Viorel Cojan, Carmen Poenaru, Geanina Ivu, Bianca Rotaru, Ioan Burlacu, Mihai Chiuaru și Dragos Burlacu.
