Cei 160 de ani de la înfăptuirea Unirii din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, au fost marcați, anticipat, de elevii clasei a X-a B de la Colegiul Național “Ferdinand I” printr-o excursie tematică la Iași. Alături de d-na prof. de istorie Mihaela Savin aceștia au pornit pe urmele înfăptuitorilor Micii Uniri.
Prima oprire a fost la Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”.

Casa care găzduiește azi Muzeul, i-a avut oaspeți de seamă pe pașoptiștii C. Negri, V. Alecsandri, Al. Russo, dar și pe domnii Mihail Sturdza și Grigore Alexandru Ghica. Tot aici se afla Mihail Kogălniceanu când a primit vestea alegerii lui Alexandru Ioan Cuza drept candidat la tronul Moldovei și tot aici a fost găzduit principele Carol în aprilie 1869, la cea de a cincea sa vizită făcută la Iași.

Explicațiile oferite de muzeograf, precum și obiectele de patrimoniu care se află în casă, au conturat elevilor, imaginea despre Kogălniceanu, o personalitate complexă a secolului al XIX-lea, exponentul generației de ctitori ai României moderne, ale cărui obiective declarate și perseverent urmărite au fost dezvoltarea conștiinței naționale, făurirea statului național, obținerea, recunoașterea și respectarea independenței.

Următorul obiectiv a fost Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, prima instituție modernă de învățământ superior din România, inaugurată la 26 octombrie 1860 în prezența Domnitorului al cărui nume îl poartă din 1942. Încă de la întemeiere, instituția a reprezentat un simbol național și de-a lungul timpului aici s-au format savanți de prestigiu. Elevii au străbătut Sala Pașilor Pierduți și au aflat despre oferta educațională a UAIC.

Muzeul Unirii, a reprezentat un alt punct de atracție, care cuprinde colecții importante privind istoria Unirii Principatelor Unite. Vizitatorii au putut observa la parter aspecte ale epocii unirii, precum și un istoric al casei. Printre temele abordate sunt cele ce privesc dubla alegere, oamenii Unirii, politica reformatoare a domnitorului Al.I. Cuza. Etajul este destinat apartamnentelor domnești și cuprinde principalele destinații ale locuinței princiare de la jumătatea secolului al XIX-lea: cabinetele de lucru ale Domnitorului și, respectiv, Doamnei Elena Cuza, sufrageria, salonul, camera de biliard, salonul Doamnei, un dormitor.

In drumul spre Palatul Culturii am făcut mici popasuri: mai întâi la Teatrul Național “Vasile Alecsandri”, fiind considerat cel mai vechi și cel mai frumos edificiu de acest gen din țară. În fața clădirii tronează statuia marelui poet, care a scris “Hora Unirii”.

A urmat apoi, Biserica Trei Ierahi, construită de domnul Moldovei, Vasile Lupu, ca necropolă domnească, locul de veci al lui Alexandru Ioan Cuza, aflată tot pe esplanada pietonală, unde elevii au adus un ultim omagiu domnitorului.

Ultimul popas: Turnul Central, de la Palatul Culturii, în camerele rezervate ceasului cu carillon ( care cântă din clopote). Cele opt clopote din turnul palatului reproduc, la fiecare oră exactă, „Hora Unirii”. Melodia lui Al. Flechtenmacher este înregistrată pe un tambur cu 69 ştifturi.

Lecția de istorie “altfel” prin care am marcat evenimentul din 24 ianuarie 1859, este o activitate a Proiectului educațional regional “Unirea românilor – Un vis de secole”, realizat în parteneriat cu Școala Gimnazială “Berești-Tazlău”, coord. prof. dr. Viorel Georgian Dumitru.

Alte articole