Sunt locuri în oraș care îți dau impresia că acolo timpul a încremenit în loc. La prima vedere și piețele pot fi încadrate în această descriere. Asta pentru că zilnic vezi cam aceiași oameni, la aceleași tarabe, cam cu aceeași marfă. Piața Centrală nu face excepție, iar aceste zile cu temperaturi ridicate fac ca precupeții să pară vlăguiți. Unii sunt triști, alții fac haz de necaz, românește. Cu toții ar vrea să aibă vânzări record și la prețuri mai ridicate. Numai că, normal, cum era de așteptat, clienții sunt foarte pretențioși. Și la calitate, dar, mai ales, la preț.
Pepeni cu prețuri „plafonate”
De data aceasta, în vizita la piață am ales un traseu invers. Așa că din prima am poposit pe aleea pepenarilor. Doamnele deja mă cunosc și mă privesc lung dacă am reportofonul pornit, ca să-și măsoare cuvintele, și fug din fața camerei de fotografiat. Dacă până acum vânzarea a cam avut de suferit, în ultimele zile s-a simțit o revigorare. „Cred că au mai luat oamenii salariile și mai cumpără și pepeni”, îmi spune doamna Camelia care vinde pepeni verzi cu 2 lei kilogramul, iar cei galbeni cu 5 lei. Are și pepeni galbeni cu 2 lei kilogramul, foarte copți, în superofertă. De altfel prețurile la pepeni sunt „plafonate”, toată lumea vinde la fel. Aroma pepenelui galben se simte până și prin masca de protecție. Am fost curios să aflu când apar pepenii de murat iar vânzătoarea mi-a dat asigurări că după 1 septembrie vor ajunge pe piață. Cu toate acestea, oamenii deja au început să pună pepeni pentru iarnă. „Cumpără pepeni de ăștia, îi taie felii și îi pune la murat după rețeta tradițională”, explică precupeața.
Coafate și machiate la…. lactate
Cu aceste noi informații am plecat spre hala de lactate unde am prospectat piața. Lapte de vacă, 7 lei bidonul de 2,5 litri. Brânza, cașul și urda se vând cu prețuri între 18 și 25 de lei iar vânzătoarele te ademenesc să le guști. Și nu numai așa. Am observat în hala de lactate câteva vânzătoare, mai tinere, coafate, machiate, cu gene false și manichiură impecabilă. Serios că te pune pe gânduri… Acum depinde de gânduri.
Mercurialul de la tarabă
Coborând în sectorul de fructe și legume, ca de fiecare dată, dai cu ochii de o explozie de culori, predominând roșu și verde. Și bleu-ul măștilor de protecție, care nu sunt purtate cel mai regulamentar. Dar important e că sunt. Printre tarabe, oamenii privesc marfa, strâmbă din nas. Unii o măsoară din priviri iar alții pun mâna deși mulți precupeți le interzice asta. Dar altfel nu cumpără, așa că… Să facem inventarul: vinete, între 3,50 și 5 lei kilogramul; roșii, între 3 și 6 lei, iar cele de grădină sunt cam 7-8 lei kilogramul; ceapă, 2,50 lei kilogramul; fasole păstăi între 4 și 8 lei pe kilogram; castraveți, 2 lei; porumb de fiert sau copt, 1 leu știuletele; ridichi 2 lei legătura, verdeața 1 leu; ardei gras între 4 și 6 lei kilogramul; ardei kapia 5 lei; gogoșarii 6-7 lei; cartofii albi și roz 2 lei kilogramul; varză verde 2 lei și varză roșie 3 lei pe kilogram; dovlecel, 4 lei kg; usturoi românesc, 5 lei punga; ardei iuți 1 leu bucata; iar lista ar putea continua.
La o tarabă, o vânzătoare îmi spune să trec și prețul de la ea pe listă. Vinde gogoșari și ardei kapia. Ea este de loc din zona Corbasca și vinde în piață de mai bine de 9 ani. Locuiește cu chirie undeva în zona Băncii și stă în Bacău cam 10 luni pe an. Marfa o are de la o mătușă care are terenuri în județul Brăila. „Avem Asociație Familială iar mătușa mea are terenuri cu culturi bine irigate. Anul ăsta a fost foarte secetos. Am văzut în zona Galațiului multă marfă uscată pe câmpuri, că nu toți au irigații. Păcat”, a explicat vânzătoarea. A povestit și de oameni care sunt de toate felurile. Mulți fac scandal, pun marfa la cântar apoi o refuză. Trebuie să ai nervii tari să vinzi la tarabă. Deci nu e treabă pentru oricine.
Și ca să încheiem cu vizita în piață, nu am putut să nu observăm varietatea de fructe. De la cele exotice la cele autohtone, de sezon. Câteva prețuri? Simplu: prune, 4 lei kg; coarne 8 lei sau cătină cu 12 lei. Restul, vă invit în piață să le vedeți și să le cumpărați. Marfă proaspătă, din pământ românesc, cu gustul de acasă. Ce să mai…? Nu v-am convins?
