În ultimele zile, social-media a fost inundată de discuții aprinse cu privire la praful saharian care a căzut asupra unor regiuni din Europa. Însă, printre aceste dezbateri, s-au strecurat și teorii care nu au nicio bază științifică și ar merita să fie ignorate, spune conf. dr. Lucian Sfîcă, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași.
Cu toate acestea, este important să ne amintim că anul în curs este unul complicat din motive care nu țin de meteorologie, iar unele fenomene meteorologice pot deveni subiecte ideale de “fum” pentru a masca alte probleme complexe din societate.
Într-un efort de a clarifica situația și de a aduce lumină în discuție, este esențial să ne întoarcem la informațiile meteorologice disponibile. Universitarul ieșeanu spune că este indubitabil că praful saharian are o origine libiană, cu epicentrul în regiunea cunoscută sub numele de Cirenaica, situată în nord-estul Libiei. Imaginile furnizate de sateliți în data de 23 aprilie demonstrează clar cum praful a fost ridicat de la suprafața terestră din această regiune și s-a extins spre nord, către Marea Mediterană și Peninsula Balcanică.
Stațiile meteorologice din Libia au raportat condiții severe de furtună de praf și un transport intens de praf de la sol. De exemplu, la stația meteorologică Benina, vânturile constante cu viteze de peste 40 km/h au cauzat condiții de furtună de praf pe tot parcursul zilei de 23 aprilie. Până la amiază, cerul era complet acoperit de praful transportat în atmosferă, împiedicând vizibilitatea.
Aceste condiții meteorologice au fost generate de un ciclon localizat în sudul Peninsulei Balcanice, care a creat un gradient baric ridicat în regiunea Cirenaicii, provocând vânturi puternice care au ridicat cantități imense de praf în atmosferă. O privire atentă asupra hărților sinoptice relevă simbolurile ce indică transportul intens de praf către stațiile meteorologice din nord-vestul Libiei.
Praful saharian a fost încorporat în masa noroasă a ciclonului, fiind parțial mascat pe imaginile satelitare. Traseul ideal al particulelor de aer calculat pentru Iași în dimineața zilei de 24 aprilie coincide cu ploaia murdară care a atras atenția publicului.
Lucian Sfîcă spune că, în ceea ce privește compoziția acestui praf, trebuie să luăm în considerare vechimea terenurilor din regiunea de origine, care datează de peste 300 de milioane de ani. Este dificil să identificăm roca mamă a fiecărei particule de praf, având în vedere că transportul este realizat pe suprafețe foarte mari. Este plauzibil ca pe o singură mașină murdară de ploaia de miercuri să fie amestecate particule de praf provenite de la sute sau mii de kilometri distanță. Magnetismul prafului poate fi explicat de vechimea terenurilor de origine, dar acest aspect nu prezintă nicio amenințare pentru sănătatea publică.
În final, este important să nu ne surprindem de atmosfera mediatică din ultimele zile. Fascinația oamenilor pentru fenomenele naturii, inclusiv pentru ploile “de sânge”, este înrădăcinată în istorie. Cu toate acestea, într-o eră în care avem acces la cunoștințe avansate, ar trebui să transformăm frica primitivă într-o fascinație înțeleaptă pentru fenomenele naturii, evitând să deraiem în teorii sau impresii distorsionate.
