Roșia, castravelete, ardeiul și orice altă legumă parcurg un drum lung și anevoios, până să ajungă în sacoșele gospodinelor. Din păcate, produsele cântăresc greu în buzunarele celor care le cumpără Aproape tot câștigul ajunge în portofelele „băieților deștepți” care nu dau cu sapa, dar au tarabe în piețe.
Piețele agroalimentare sunt pline de legume și fructe. Din ianuarie și până în decembrie. Cele mai multe dintre produsele etalate pe tarabe sunt aduse din import, pe lângă ele strecurându-se și câteva mărfuri produse de fermierii din județ. Legumele autohtone sunt valorificate, în general, de comercianții care le cumpără direct de la producători, la prețuri modice, și le revând, cu un adaos consistent.
Producătorii sărăcesc, samsarii prosperă
S-a ajuns ca roșia, de exemplu, în cel mai bun caz, să aibă un dublu spre triplu, la tarabă sau în rafturile comercianților. Fermierii s-au plâns de nenumărate ori că nu dispun de infrastructură pentru a-și vinde singuri marfa și nici nu au timp. Și asta pentru că, practic, nu există un sistem de distribuție care să le asigure țăranilor accesul la vânzarea directă. Prin urmare, în piețe, leguma de pe tarabă, de cele mai multe ori, ajunge la a doua sau chiar a treia mână din lanțul comercial. În mod evident, intermediarul își pune un adaos care ajunge sau chiar depășește 100 %. Astfel, în vreme ce producătorii abia reușesc să supraviețuiască, samsarii prosperă de la an la an, mai ales în cei bogați, cum a fost acesta. Deloc de trecut cu vederea este și nivelul evaziunii din piețele agricole, unde, pe fondul lipsei controalelor Fiscului (ultimul fiind făcut prin 2016, când inspectorii fiscali au fost alungați de comercianți, în ciuda prezenței polițiștilor locali), aproape niciun comerciant nu eliberează bon fiscal, nici nu înregistrează în vreun fel încasările. În plus, nu de puține ori, băcăuanii care târguiesc în piețe s-au plâns că, în vreme ce la hypermarket le este permisă alegerea mărfii, în târguri, această practică le este interzisă, chiar și de către unii fermieri.
Subvențiile, mai mult decât…nimic
În acest sezon, zeci de producători agricoli din județ s-au înscris să obțină subvenții pentru legumele cultivate în sere și solarii. Spre deosebire de perioada anterioară, în 2021, statul va subvenționa și producerea de ardei, castraveți, vinete, pe lângă culturile de roșii, deja consacrate prin vechiul program „Tomata”, sistat, însă, de autorități. Cei care s-au înscris în programul de sprijin, vor putea primi maximum 2.000 euro pentru 1.000 metri pătrați cultivați cu legume. Pentru a încasa acești bani, solicitanții trebuie să-și vândă marfa, cu acte (bon fiscal, factură, filă din carnetul de producător), abia în toamnă, începând cu data de 2 noiembrie și până în 2 decembrie. În cazul celor care cultivă în sere, producțiile valorificate pe piață trebuie să fie de minimum 2.900 de kg., la ardei gras, 5.000 de kg., la castraveți, 8.500 de kg., la tomate și 3.000 de kg., la vinete. Pentru culturile din solarii, cantitățile minime trebuie să fie de 1.600 de kg. de ardei, 3.000 de kg. de castraveți, 3.200 de kg. de roșii și 20.00 de kg. de vinete.
„Prețul plătit la hypermarket este mic, mult prea mic”
La nivel de județ, cei mai mulți producători – 15 – au ales să cultive roșii în spații protejate (sere și solarii). Interes mare față de acest program de finanțare și-au manifestat fermierii din Parava, Stănișești, Pâncești și Mănăstirea Cașin, dar au fost înregistrați și cultivatori din Filipești, Faraoani, Nicolae Bălcescu și Răcăciuni. Adrian Ușurelu este un gospodar din Mănăstirea Cașin care, de când se știe, lucrează pământul. Are vreo 4.000 de metri pătrați de sere și solarii, dintre care circa o treime sunt dintre cele cu încălzire.
„M-am băgat la tomate, în ciclul doi, pentru că eu și-așa puneam a doua cultură, și dacă mă înscriam în programul de minimis, și dacă nu. Trebuia să merg înainte cu cultura din solarii. Ideal ar fi fost să ne putem înscrie și la celelalte legume, nu doar la roșii, dar nu se permite decât la un singur fel. Din păcate, prețul este destul de nemulțumitor, față de anul trecut”, spune tânărul fermier. Cea mai mare parte a producției reușește să o valorifice la un supermarket cu magazine în Onești, Moinești și Bacău, restul mărfii ajungând pe tarabele din piețe și în aprozare. „Norocul e că anul ăsta avem supraproducție la roșii, căci, în rest, prețul e mic, mult prea mic față de cât ne-am fi așteptat. Să fi fost peste 2,5 lei pe kilogram, măcar”, spune Adrian Ușurelu din Mănăstirea Cașin.
„Comerciantul are prețuri duble, chiar triple, la vânzare”
În schimb, spre cultura de ardei, s-au orientat 13 agricultori, majoritatea din Pâncești și Parava, restul provenind din Corbasca, Racova și Cleja. În general, aceștia au cultivat pe suprafețe de 1.000 de metri pătrați de seră sau solar, dar sunt și câțiva care s-au încumetat să producă ardei pe 3.000, 5.000 până la … 6.500 de metri pătrați. Paul Menghereș, de 39, este din Cleja și lucrează pe aproape 3.000 de metri pătrați de cultură de seră. „Orice ajutor este binevenit, în condițiile în care este destul de greu. Tot ce produc vând la piață, deși încet – încet începe să se dezvolte și valorificarea prin marile magazine. Am câteva cunoștințe care fac asta. Oricum, este mai bine ca la angro, de exemplu, unde toată lumea știe cum se plătește”, spune fermierul din Cleja.
Florin Piscu este un alt fermier, din Parava, „fieful” legumicultorilor băcăuani. Se ocupă cu asta de o viață, cu banii de pe legume reușind să se dezvolte și să-și țină copiii la școli valoroase din țară. Cultivă vinete, varză și tomate, e drept, nu la dimensiunea anilor trecuți, când lucra peste 7 hectare de teren agricol. Are și un solar de circa 1.000 de metri pătrați, pe care a cultivat ardei. „Am zis să fac o schimbare, după ce, vreo doi ani, am mers pe tomate. Anul ăsta, am avut probleme cu ploile, s-au mâlit aproape toate culturile. Ca să nu mai spun că, acum, ne-au năpădit și dăunătorii: tuta la tomate și tripsul la ardei. Nu știu de unde au apărut. Am dat tot felul de combinații pentru a scăpa de ei. Dar, asta e, trebuie să-i dăm înainte, nu avem ce face. Dacă nu ne asociem, ca să devenim mai profitabili! Tot încerc, cu viceprimarul de la noi, să ne facem cumva o asociație, ca să ne putem vinde produsele, dar…”, spune fermierul din Parava. A fost un timp când a vrut să cultive în sistem bio, dar, din păcate, lucrurile nu au mers mai deloc. Grav este că producția din acest an a fost nevoit să o vândă comercianților de la piața de gros, evident, pe bani de nimic. De exemplu, roșia a dat-o cu 1,5 lei kilogramul, când pe piață se găsește cu cel puțin 4 lei, ardeiul gras, cu 2 lei kilogramul, față de 5 lei, dacă mergea la piață, vânăta, cu 1,8 lei, iar la tarabă e 4 lei kilogramul. „Comerciantul are prețuri duble, chiar triple, la vânzare. Producătorul aproape că nu se alege cu nimic. De asta am tot insistat să facem o cooperativă, un sistem de asociere, să ne unim, că altfel nu putem rezista”, mai spune fermierul din Parava.
