Sfânta Biserică Ortodoxă sărbătoreşte în Duminica dinaintea Naşterii Mântuitorului pe toţi Sfinţii Părinţi după trup ai Domnului nostru Iisus Hristos, pe toţi cei care au făcut în parte posibil misterul Întrupării lui Dumnezeu. Aceşti Părinţi nu doar au aşteptat venirea lui Mesia, ci au şi prezis-o prin profeţii şi prin diverse semne. De aceea, când celebrăm Duminica acestor Părinţi, înainte de sărbătoarea Naşterii lui Hristos, noi recunoaştem zelul şi credinţa lor fermă în venirea lui Mesia, pe care au putut-o vedea cu ochii marii lor credinţe.
Printre aceşti Părinţi se numără Avraam şi cei doisprezece Patriarhi, a căror credinţă este cunoscută şi recunoscută şi acum, David, regele din al cărui descendent trebuia să se nască Hristos, conform profeţiilor, Daniel, care a prezis naşterea imaculată a lui Hristos dintr-o Fecioară, precum şi numeroşi alţi profeţi, ale căror profeţii au oferit cele mai bune îndrumări pentru aflarea adevăratului Mesia.
Sfântul Evanghelist Matei, cel de la care se citeşte în această duminică genealogia Mântuitorului, şi-a scris Evanghelia sa pentru evrei, care aşteptau împlinirea profeţiilor Vechiului Testament şi sosirea lui Mesia, lui Hristos, care să-i elibereze. Încă din primul verset al Evangheliei sale, Matei scoate în evidenţă faptul că Iisus era din familia lui David: “Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.” (Matei 1, 1). Folosindu-se de o expunere ascendentă, Matei enumeră genealogia de la Avraam până la Iosif, logodnicul Mariei, dovedind că acesta nu doar că se trăgea din tribul lui Iuda, dar îl avea strămoş direct pe David.
În expunerea genealogiei strămoşilor lui Iisus, Matei sare uneori peste câteva generaţii, astfel încât “neamurile de la Avraam până la David [să fie] paisprezece; şi de la David până la strămutarea în Babilon [să fie] paisprezece; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos [să fie] paisprezece neamuri” (Matei 1, 17). Înţelegem de aici că Matei a ales cu foarte mare grijă numele pe care le-a inclus în această genealogie. Cu toate acestea, atunci când le citim, observăm că pe lângă persoanele credincioase şi ascultătoare de Dumnezeu, Matei a inclus în genealogia lui Iisus şi regi necredincioşi şi răi, neascultători faţă de Dumnezeu şi faţă de nevoile poporului, sau femei care au conceput în păcat.
Explicaţia pentru această alegere o putem găsi la Sf. Apostol Pavel, care afirma că Iisus “s-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor” (Filipeni 2, 7) pentru a ne mântui. Iisus s-a făcut asemenea nouă nu doar în privinţa aspectului fizic. S-a făcut asemenea nouă şi în ceea ce priveşte bagajul de probleme pe care fiecare persoană îl moşteneşte din familie.
Tot haosul adus în lume de păcatul neascultării lui Adam şi Eva îl găsim în genealogia prezentată de Matei la începutul Evangheliei sale. Lupta continuă dintre bine şi rău, dintre persoane care îl urmează pe Dumnezeu şi persoane care I se împotrivesc, o găsim în genealogia lui Isus.
În tot acest haos însă, Iisus vine să aducă pacea. Iar această “venire” a avut loc pentru că două persoane, Iosif şi Maria, au acceptat voinţa lui Dumnezeu atât în viaţa lor personală, cât şi în cea de familie. Încărcătura şi haosul din istoria noastră personală sau familială, parinţii, copiii sau rudeniile pe care le avem, ne-ar putea face să credem că nu suntem vrednici de a primi îndurarea lui Dumnezeu. Genealogia lui Iisus pe linie paternă, prin Iosif, însă, arată contrariul. Indiferent de “bagajul” cu care venim din familie, în momentul în care, la nivel personal, acceptăm să ne supunem voinţei Domnului, Iisus va veni din nou în lume prin noi.
În primul rând va veni în viaţa noastră personală, apoi în viaţa familiei noastre, iar de acolo în viaţa societăţii intregi.
Acum, cu câteva zile înainte de a sărbători Naşterea Mântuitorului, venirea Sa în lume, fiecare creştin trebuie să înţeleagă că prin decizia sa personală de a-şi mărturisi credinţa în Iisus prin fapte bune, prin respectarea voinţei Lui, poate face ca această mare taină a Întrupării să fie un eveniment continuu în viaţa sa şi a lumii şi astfel să păşească în mod neabătut pe calea mântuirii.
Crăciun Fericit şi un An Nou plin de binecuvântări de la Domnul nostru Iisus Hristos !
Pr. dr. Marius Popescu,
Parohia „Sfântul Ioan” Bacău
