În ultima perioadă, autoritățile sanitare din România au raportat un număr alarmant de 11 cazuri de malarie și 2 decese asociate acestei boli, surprinzător, în plină iarnă, când temperaturile în jurul valorii de 0 grade Celsius ar sugera că activitatea țânțarilor ar trebui să fie redusă.
Cu toate acestea, se ivesc întrebări cu privire la credibilitatea acestor rapoarte, având în vedere cunoștințele științifice existente cu privire la activitatea țânțarilor în sezonul rece.
De-a lungul anilor, malaria a fost asociată în principal cu zonele tropicale și subtropicale, unde condițiile calde și umede sunt ideale pentru dezvoltarea și răspândirea țânțarilor Anopheles, vectori ai parazitului responsabil de transmiterea bolii. În România, o țară cu un climat temperat continental, ideea că malarie ar putea fi răspândită în timpul iernii ridică semne de întrebare și preocupări.
Contrar a ceea ce susțin autoritățile sanitare, țânțarii nu sunt obișnuiți să zboare în timpul sezonului rece. În general, acești insecte cu sânge sugător sunt mai puțin active sau intră într-o stare de repaus în condiții reci. Se știe că țânțarii Anopheles, cei responsabili pentru transmiterea malariei, preferă temperaturile mai ridicate.
Larvele de țânțari pot supraviețui iarna în stadiul lor larvar, adăpostindu-se în bălți sau alte surse de apă înghețată. Cu toate acestea, țânțarii adulți, care sunt cei responsabili pentru transmiterea parazitului malariei, au tendința de a evita activitatea în timpul iernii.
Există posibilitatea ca aceste cazuri raportate de malarie să fie rezultatul unei confuzii în diagnostic sau poate chiar al unei dezinformări.
Este important să se efectueze investigații amănunțite pentru a stabili veridicitatea informațiilor furnizate de autorități și pentru a identifica posibilele explicații ale acestor cazuri aparent neobișnuite.
Nu este pentru prima oară când autoritățile românești se confruntă cu acuzații de dezinformare. În trecutul recent, s-au înregistrat cazuri în care anumite afecțiuni au dispărut brusc și misterios din raportările oficiale ale sănătății publice.
Un exemplu notoriu este cel al gripei, care a fost, într-un moment dat, eliminată din statisticile oficiale, fiind înlocuită de COVID 19, care a dispărut în mod similar, fără o explicație clară.
Aceste evenimente au alimentat speculații și au generat întrebări cu privire la transparența și corectitudinea informațiilor furnizate de către autorități. contradictorii sau neobișnuite din partea instituțiilor guvernamentale.
